Zona Turzii, habitat pentru una dintre cele mai rare subspecii de vipere

Zona Turzii, habitat pentru una dintre cele mai rare subspecii de vipere

Zona Turzii, habitat pentru una dintre cele mai rare subspecii de vipere

by octombrie 11, 2016 0 comments

Zona Turzii este unul din puținele locuri în care o varietate din cea mai mică subspecie de vipere din Europa, Vipera ursiini mai poate fi întâlnită. Vipera ursiini rakosiensis e cunoscută drept vipera de fâneață și în general e asociată cu zonele de șes sau de stepă. Cu un habitat natural ce cuprindea zone din Ungaria, Transilvania și Austria, această subspecie este acum amenințată cu dispariția. A dispărut din Austria, datorită distrugerii habitatelor sale naturale. Au mai rămas doar 11 locații cunoscute în Ungaria și alte patru locații în România unde acest șarpe mai poate fi văzut.

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizație fondată în 1964 pentru inventarierea și conservarea speciilor de animale aflate în pericol a inclus subspecia Vipera ursiini în lista speciilor vulnerabile, amenințate cu dispariția.

Exemplarele din subspecia rakosiensis, ce pot fi întâlnite în zona Turzii, în zona comunei Bogata, spre Alba Iulia ar putea fi însă salvate, spun biologii.

La începutul acestui an, Ministerul Mediului a aprobat includerea unor porțiuni de teren din zonă în lista siturilor Natura 2000. Stabilirea zonei de arie protejată va permite în anul următor și stabilirea unui custode și asigurarea unui plan de management care să ducă la protejarea speciei. Protejarea acestei subspecii de vipere este susținută financiar de către Uniunea Europeană, prin programele sale de protejare a biodiversității. În perioada 2005-2010, UE a asigurat o finanțare de 350.000 de euro pentru protejarea unui habitat al viperei de dsc_9141fâneață, din județul Alba.

Șarpele ce păstrează echilibrul ecologic în fânețe

Vipera de fâneață deși e un șarpe veninos, nu e periculoasă pentru om. ”Are un venin la fel de periculos precum o înțepătură de albine. E un șarpe mic, ce se hrănește cu insecte iar exemplarele mai mari cu șoareci”, spune biologul Tibor Sos, din cadrul Grupului Milvus, o asociație din Tg Mureș specializată în protejarea și salvarea speciilor de animale amenințate cu dispariția. Grupul Milvus intenționează să obțină custodia sitului Natura 2000 de lângă Turda pentru a salva această subspecie de la dispariție. Vipera de fâneață e de fapt un șarpe ce păstrează un echilibru ecologic în fânețe și este o verigă importantă dintr-un întreg lanț trofic. Existența viperei de fâneață depinde însă de plantele de stepă, dese care îi asigură protecția naturală. ”Suprapășunatul practicat în zonă duce la formarea unor insule de vegetație. Vipera de fâneață nu e un animal care să migreze astfel că odată cu distrugerea vegetației, pur și simplu dispare”, explică Tibor Sos. Practicarea agriculturii extensive și a suprapășunatului sunt principalele cauze ce amenință această subspecie.

Biologul mai vorbește și despre miturile pe care oamenii le-au construit atunci când e vorba de șerpi ori reptile în general. ”Oamenii cred că șerpii stau vara la căldură, gata să atace. De fapt la șes și în zonele de deal acesta stă vara mai mult sub pământ. La peste 35 de grade, vipera de fâneață moare. Cum vara la nivelul solului se ajunge și la circa 50 de grade, vipera stă mai mult sub pământ, prin găurile de greieri ori cele de rozătoare”, precizează Tibor Sas.

Zonele de șes, de deal ori luncile nu sunt zone în care să existe mulți prădători. Sunt în general vulpi și mai apare câte un lup. Vulpile și aceste subspecii de vipere sunt animalele ce păstrează un echilibru ecologic”, mai spune biologul din Mureș.

UE cu intenții bune, românii cu șmecheria

În 2005, Uniunea Europeană a aprobat un proiect de conservare a speciilor de vipere dintr-un sit de lângă Aiud, proiect în valoarea de 370.000 de euro, plătiți în două tranșe, până în 2010. Proiectul, derulat printr-un parteneriat dintre Centrului de Iniţiativă pentru Mediu (CIM) din Cluj și Societatea Română de Herpetologie, prevedea printre altele și achiziționarea unor suprafețe mari de teren agricol și pășuni care să fie păstrate ca și fânețe, ca un habitat natural al acestei specii de vipere.

Scandalul a izbucnit când societăți agricole din zonă au arat porțiuni de teren deja cumpărate. Schema era simplă. Societățile agricole identificau terenuri nelucrate, intrau pe ele abuziv și făceau agricultură. Ulterior dacă apărea vreun proprietar negociau cu acesta o arendă, cel mai adesea contra unor produse agricole.

UE plătise pentru consevarea zonelor ca și pășuni și fâneață dar producătorii agricoli români au intrat cu plugurile în habitatul unei subspecii protejate și amenințate cu dispariția.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.