Unul din cele mai vechi jocuri feciorești va fi prezentat în Salina Turda

Unul din cele mai vechi jocuri feciorești va fi prezentat în Salina Turda

by octombrie 9, 2015 0 comments

Haidăul, unul din cele mai vechi jocuri feciorești ce se joacă în zona Aiudului va fi prezentant dumincă 11 octombrie în Salina Turda. Evenimentul care va începe la ora 14, în amfiteatrul Minei Rudolf, este organizate de Salina Turda și Asociația Zestrea Satelor.
Spectacolul folcloric-coregrafic HAIDĂUL – JOC FECIORESC UNIC ÎN ROMÂNIA este susținut de ansamblurile folclorice: „Dor de sat” -Unirea, „Banu Mihalcea” -Mihalț, „Izvorașul” -Fărău și interpreții: Marinela Baba, Geanina Buzan, Alexandra Dobrin, Oana Marian, Ioana Breda Morar, Nicolae Plută, Bianca Șușman, Adrian Țiboc, face parte dintr-un amplu proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Haidăul, jocul ce așteaptă să intre în patrimoniul UNESCO

imageHaidăul este un joc foarte vechi, ciobănesc, păstoresc, a explicat pentru InfoAries.ro, prof.univ.dr Zamfir Dejeu de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. ”E un joc fecioresc, cu un tempo rar, un joc cu bătăi pe picioare iar bâta îl ajută pe dansator să facă mișcări de mare amplitudine”, spune universitarul clujean.
Jocul este atestat documentar din secolul al XVI-lea dar originea lui este mult mai veche. ”În general jocurile păstorești sunt cele mai vechi jocuri populare. Acest joc fecioresc are nouă tipuri de jocuri. Dacă la început se juca cu sprijin pe bâtă mai nou s-a pus accentul pe jocul mixt iar fetele au și rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă”, mai spune prof.univ.dr Zamfir Dejeu.
Profesorul universitar clujean a mai precizat că lucrează la un proiect prin care dansul din zona Aiudului să intre în patrimoniul UNESCO. ”Dansul se află pe lista de propuneri a Comisie de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial UNESCO, lucrez la un proiect prin care acest dans din zona Aiudului să intre în patrimoniul mondial”, mai spune prof.univ dr. Zamfir Dejeu.

Dintre dansurile de tipul Fecioreşte de bâtă se detaşează Haidăul, atât prin importanţa sa ştiinţifică în evoluţia folclorului coregrafic, cât şi prin valoarea sa artistică. Ca nume este atestat pentru prima oară în sec. al XVI-lea. Se presupune însă existenţa sa cu mult timp înainte, sub alte nume: Dansul mercenarilor, Dansul pirilor sau Epureasca, care în limba latină înseamnă “Saltus haidonicus” (Dansul haiducilor).
Haidăul de sine stătător este un dans virtuoz. Aceasta se explică prin: salturi mari, flexiuni adânci (lăsări pe vine) în contratimp, ghemuiri, răsuciri de picioare din faţă spre lateral (ronde de jambe). În trecut dansatorii aveau şi săbii în mână, această formă de dans fiind cea mai complexă (Aiudul de Sus).
La început feciorii fac o plimbare în sensul invers acelor de ceasornic în paşi săriţi, simpli. Pe aceste opriri se bat pintenii. Apoi, feciorul care conduce şirul de dansatori execută “un pont” ce este reluat de ceilalţi, ş.a.m.d. până când toţi feciorii şi-au executat “pontul” preferat. Forma arhitectonică a dansului este de Rondo (cu refren – plimbarea)’
‘- prof.univ.dr. Zamfir Dejeu.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.