Un an de uzură pentru presa din România. Ziua Mondială a Libertăţii Presei

Un an de uzură pentru presa din România. Ziua Mondială a Libertăţii Presei mai 3, 2018 0 comments

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch a lansat Raportul FreeEx (2017-2018) – Libertatea Presei în România. Documentul întreg poate fi vizualizat la finalul articolului.

Potrivit acestui document ce conţine nu mai puţin de 215 pagini, anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură și de polarizare la nivelul societății românești. Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au jucat un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni. Instituțiile de presă loiale coaliției care a câștigat alegerile din 2016 au legitimat acțiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice.

Deși după februarie 2017 protestele au scăzut ca intensitate și ca frecvență, mass-media apropiate puterii au continuat să minimizeze importanța și semnificația acestora. Astfel, au dezvoltat scenarii conspiraționiste care încadrau mișcările civice din România într-un plan și o rețea de influență mondiale, care urmăreau subminarea rezultatului alegerilor parlamentare din anul 2016. În elaborarea acestor scenarii, jurnaliștii de casă ai partidelor de la putere nu au ezitat să încalce norme deontologice elementare sau să promoveze, fără discernământ, știri false. Mai grav, atacurile mediatice la adresa protestelor civice au legitimat permanent acțiunile de intimidare din partea autorităților statului.

”Totodată, anul 2017 a conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, rămâne un mister dispariția, aproape până la extincție, a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și simpatii politice”, se arată pe site-ul activewatch.ro.

Mai multe autoritățile și instituții (cu finanțări publice) au exercitat presiuni asupra libertății de exprimare în 2017. Astfel, mai mulți angajați ai unui post de televiziune au fost audiați de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorități. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deși lua bani de la Guvern, era „virulentă” la adresa unor decizii guvernamentale. Reprezentanții IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicații locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice. De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacții care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreședintelui ANAF. Și Ministerul Apărării a călcat strâmb, învinuind presa pentru publicarea unor informații care vizau mai degrabă propriile greșeli. Nu în ultimul rând, în mai multe situații autoritățile au făcut presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem sau decizii ale superiorilor, se arată în raportul FreeEx.

Raportul mai arată că infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017. ”Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media”.

null

null

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.