Uciși și îngropați de Securitate în c�mara de alimente

Uciși și îngropați de Securitate în c�mara de alimente

Uciși și îngropați de Securitate în c�mara de alimente

by august 27, 2015 0 comments

La începutul prim�verii anului 1949, ț�ranii din Bistra g�seau trupurile în descompunere a cinci partizani din gruparea condus� de maiorul Dabija. Erau semi-îngropate într-o camer� de alimente a unei cabane, pe jum�tate surpat�. Printre victime era doi tineri de 19 și 23 de ani, o familie,soț și soție în vârst� de 44 și 38 de ani, toți lupt�tori anticomuniști.
Dup� asaltul taberei, trupele de securitate au l�sat cadavrele doar acoperite cu niște scânduri și bușteni. Ț�ranii din Bistra au fost cei care le-au acoperit corpurile cu p�mânt, astfel ca animalele s� nu le sfâșie.
Ca o consecinț� a atacului asupra taberei de partizani de la Bistra, zeci de oameni au fost condamnați ulterior la ani grei de închisoare, îns� unii dintre ei, contrar hot�rârilor judec�torești, au fost scoși din penitenciare și executați de Securitate prin împușcare sau ștrangulare.

Alți membri ai grup�rii, care au sc�pat la început de arestare, au fost urm�riți permanent în perioada urm�toare, fiind în cele din urm� capturați, condamnați sau chiar uciși în diverse împrejur�ri.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaz� începând cu ziua de luni, 31 august 2015, o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra, jud. Alba. Acţiunea are drept obiectiv c�utarea, descoperirea şi deshumarea r�m�şiţelor p�mânteşti a cinci persoane care au fost ucise la 4 martie 1949 într-o confruntare armat� cu trupele și agenții Securit�ții. Activit�țile din teren se vor desf�șura în colaborare cu Prim�ria comunei Bistra, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie și �tiințele Naturii Aiud și Muzeul de Istorie Turda.

La acțiunea de c�utare a victimelor Securit�ții va participa și  arheologul Horațiu Groza, de la Muzeul de Istorie din Turda.

Zona Apusenilor, cu cea mai mare densitate a luptei anticomuniste

Cea mai mare densitate de formaĹŁiuni care s-au opus regimului comunist a existat Ă®n zona MunĹŁilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeĹŁe Alba, Cluj Ĺźi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantÄ� a fost organizaĹŁia Frontul ApÄ�rÄ�rii NaĹŁionale – Corpul de Haiduci, creatÄ� Ĺźi condusÄ� de un fost ofiČ›er de carierÄ�, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraĹŁii Alexandru Ĺźi Traian Macavei, explicÄ� istoricul turdean Gheorghe Petrov, din cadrul IICCMER.
Nicolae Dabija s-a n�scut la 18 aprilie 1907 în orașul Galați, fiind unul dintre cei doi fii ai lui Dumitru și Ioana. În 1926 a intrat voluntar în armat�. �i-a completat studiile liceale la Liceul Militar din Iași, dup� care a intrat prin concurs la �coala Militar� de Ofițeri de Infanterie de la Sibiu pe care a absolvit-o în 1929 cu gradul de sublocotenent. În anii urm�tori a activat ca ofițer în diferite regimente din mai multe garnizoane. În 1933 s-a c�s�torit cu Florica Angheluț� din Br�ila cu care nu a avut copii. În octombrie 1941. Faptele sale de eroism și spiritul de jertf� dovedit în timpul confrunt�rilor armate i-au atras recunoașterea meritelor, fiind recompensat cu mai multe ordine și decorații militare românești și germane, inclusiv Ordinul Mihai Viteazul, primit prin Decret regal. A fost r�nit de dou� ori în lupt�, fiind avansat maior la excepțional și citat de trei ori pe armat� și o dat� pe națiune. Din cauza r�nilor primite nu a participat la campania din vest. Dup� r�zboi a r�mas în armat� la o unitate de gr�niceri, îns� în iulie 1946 a trecut la cerere în cadrul disponibil, înainte de a fi dat afar� de comuniști. Datorit� faptului c� fusese decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, a fost împropriet�rit cu cinci hectare de p�mânt la Aradul Nou, unde s-a și stabilit cu soția dup� 1946. Aici a început s� se manifeste în mod activ împotriva noii orânduiri impuse de comuniști.
În contextul evoluțiilor politice din România, maiorul Dabija a intrat în contact cu mai multe persoane implicate în rezistența anticomunist�. Așa i-a cunoscut și pe frații Macavei, originari din Bucium Muntari, jud. Alba, împreun� cu care, în decembrie 1948, au pus bazele organizației Frontul Ap�r�rii Naționale. S-a ales și un loc pentru amenajarea unei tabere permanente, acesta fiind situat în munți, la nord de valea râului Arieș, pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba. Tab�ra era situat� la cota 1200 în locul cunoscut sub denumirea de Groși, la o distanț� de circa 16 km nord-est de centrul comunal și la aproximativ 7 km sud-vest de vârful Muntele Mare (1826 metri). În cursul lunilor ianuarie și februarie 1949, aici au fost construite dou� ad�posturi pentru cazarea membrilor organizației. A fost ridicat� o caban� din lemn și s-a amenajat un amplu semibordei îngropat parțial în p�mânt, care era acoperit cu grinzi rotunde de brad peste care s-au așezat glii de p�mânt înierbat pentru a se masca locul.

La Ă®nceputul lunii martie 1949 Ă®n tabÄ�ra de la GroČ™i se aflau 25 de persoane, cele mai multe strÄ�ine de zonÄ�. ĂŽntre timp, autoritÄ�Č›ile aflaserÄ� de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra Č™i au Ă®ntreprins imediat mÄ�suri pentru anihilarea lui, Securitatea recurgând la presiuni Č™i Č™antaje asupra populaČ›iei locale. Locul a fost aflat de la un membru al organizaČ›iei, IhuČ› Avram din Bistra, care a fost arestat Č™i torturat, fiind folosit apoi ca Č™i cÄ�lÄ�uzÄ� Ă®n teren. ĂŽn dimineaĹŁa zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul SecuritÄ�ĹŁii, la care au participat douÄ� plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la FloreĹźti – Cluj, alcÄ�tuite din circa 80 de soldaČ›i Ă®n termen, subofiČ›eri Č™i ofiČ›eri, Č™i mai mai multe cadre operative de la Serviciul JudeĹŁean al SecuritÄ�Č›ii Poporului Turda (slt. Florea SabÄ�u, plt. maj. Vociu Octavian, plt. maj. Pop T. Ioan, plt. maj. Cosman Gheorghe, plt. Pintilie Alexandru). OperaČ›iunea din teren a fost condusÄ� de sublocotenentul Florea SabÄ�u, iar Ă®ntreaga acČ›iune a fost coordonatÄ� Č™i supravegheatÄ� de colonelul Mihai Patriciu, Č™eful Regionalei de Securitate Cluj, care se afla la Câmpeni, secondat de cÄ�pitanul Kovács Mihai, Č™eful S.J.S.P. Turda. TabÄ�ra partizanilor a fost Ă®mpresuratÄ� Č™i atacatÄ� prin surprindere, confruntarea armatÄ� desfÄ�Č™urându-se Ă®ntre orele 6,30 Č™i 8,30.

În acel moment, în tab�r� se aflau 22 de persoane, dintre care trei femei. Alți trei partizani (Ihuț Traian, Selagea Nicolae, Clamba Iosif) erau plecați dup� alimente. Doi dintre b�rbați, Oniga Emil și Bocan Iancu, foste cadre militare, erau infiltrați de Securitate în rândurile partizanilor, îns� acest lucru fusese dovedit și era cunoscut de Dabija și de alți membri ai organizației, cei doi urmând a fi judecați ca tr�d�tori. În urma puternicului schimb de focuri în care s-a folosit armament de infanterie, grenade și înc�rc�turi de trotil, au rezultat morți și r�niți de ambele p�rți, iar cabana din lemn a fost incendiat�. Din tab�ra atacatorilor au rezultat trei morți (serg. maj. Mateș I. Gheorghe, fruntaș M�rgineanu Gh. Marin, sold. Oan� Gh. Traian) și șase r�niți. Dintre partizani au fost uciși prin împușcare patru b�rbați (Cigm�ian Ioan, Decean Petru, Maier Iosif, Mitrofan Lucian) și o femeie, Maier Elena, soția lui Maier Iosif. �ase persoane au reușit s� sparg� încercuirea și s� fug�, îns� au fost capturate sau ucise ulterior (Dabija Nicolae, Scridon Ioan, Pascu Cornel, Câmpean Traian, Alexandru și Traian Macavei). Alte nou� persoane, f�r� cei doi tr�d�tori, au fost arestate (Mih�lțan Traian, Onea Titus, Rațiu Augustin, Oprița Gheorghe, Moldovan Simion, Vandor Victor, Breazu Iuliu, Pop Alexandra, Buțuțui Viorica). Victimele din partea Securit�ţii au fost evacuate din teren în aceeaşi zi, odat� cu obiectele, efectele, documentele și armele recuperate din tab�r� și de la partizanii morți sau luați prizonieri.

A doua zi, în 5 martie, câteva cadre de la Biroul Securit�ții din Câmpeni însoțite de 20 de soldați, de primarul, sanitarul și șeful Postului de Miliție al comunei Bistra și de câțiva tineri aleși din localitate, s-au deplasat la tab�ra de la Groși pentru a cerceta și îngropa cadavrele partizanilor. Inițial, trupurile morților au fost stivuite pe priciul din fundul ad�postului semiîngropat dup� care s-a încercat dislocarea și surparea acoperișului peste ele, ceea ce nu s-a reușit din lipsa uneltelor corespunz�toare. Ca urmare, toate cadavrele au fost scoase afar� și depuse unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajat� într-o mic� cavitate subteran�, s�pat� și acoperit� cu grinzi de lemn c�m�șuite cu p�mânt, dup� care structura superioar� a fost pr�v�lit� peste trupuri.
La începutul prim�verii, nişte ț�rani care au trecut prin zon� au observat cadavrele aflate în descompunere şi au mai aruncat nişte p�mânt peste ele ca s� fie ferite de animalele s�lbatice. Acest loc este mormântul-cavou unde şi ast�zi înc� mai zac osemintele acelor oameni. Locul aproximativ al mormântului comun ne-a fost indicat pe teren în august 2009 de c�tre Ioan Gligor din Bistra, decedat în 2012, care a participat la înhumarea victimelor. Același amplasament a fost confirmat la fața locului și de Alexandru Macarie din Bistra, care a participat în prim�vara lui 1949 la acoperirea cadavrelor cu p�mânt.
Imediat dupÄ� atacarea taberei Č™i anihilarea nucleului Frontului ApÄ�rÄ�rii NaČ›ionale – Corpul de Haiduci, au Ă®nceput arestÄ�rile altor membri Č™i susČ›inÄ�tori ai grupului din satele de munte sau de pe Valea MureČ™ului, dar Č™i Ă®n localitÄ�Č›i mai Ă®ndepÄ�rtate. Prin trÄ�darea unor Č›Ä�rani, maiorul Dabija a fost capturat Ă®n 22 martie 1949 Ă®n cÄ�tunul Gârde din apropierea Bistrei. A fost anchetat Ă®n mai multe locuri, fiind judecat alÄ�turi de mai mulĹŁi inculpaĹŁi de Tribunalul Militar din Sibiu. ĂŽmpreunÄ� cu alte Č™ase persoane a fost condamnat la moarte, toČ›i fiind executaĹŁi la Sibiu Ă®n 28 octombrie 1949. Zeci de oameni au fost condamnaČ›i la ani grei de Ă®nchisoare, Ă®nsÄ� unii dintre ei, contrar hotÄ�rârilor judecÄ�toreČ™ti, au fost scoČ™i din penitenciare Č™i executaČ›i de Securitate prin Ă®mpuČ™care sau Č™trangulare. AlČ›i membri ai grupÄ�rii, care au scÄ�pat la Ă®nceput de arestare, au fost urmÄ�riČ›i permanent Ă®n perioada urmÄ�toare, fiind Ă®n cele din urmÄ� capturaČ›i, condamnaČ›i sau chiar uciČ™i Ă®n diverse Ă®mprejurÄ�ri.

Biografiile persoanelor ucise și îngropate la Groși.
​
imageCigm�ian Ioan 41de ani. N�scut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, jud. Hunedoara. P�rinții s�i au fost Cigm�ian Nicolae și Mocsa Elena, ț�rani din Gelmar, care au avut împreun� trei copii, dou� fete, Fica și Maria, și pe Ioan. Acesta s-a c�s�torit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divorțat în 17 octombrie 1947, având împreun� un copil, Aurel, decedat. Cei care l-au cunoscut spun c� f�cea comerț cu animale. Dup� divorț a locuit împreun� cu Ad�muț Sabina în localitatea �ibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru activitate legionar� și pentru propagand� împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securit�ții din Cugir de unde a reușit s� evadeze. Împreun� cu alte persoane a plecat în munți și s-a al�turat grup�rii maiorului Dabija.

Decean Petru, 23 de ani de ani. N�scut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, jud. Alba. P�rinții s�i au fost Decean Florian și Mârza Maria, ț�rani mijlocași. Au avut împreun� trei copii, dou� fete, Ana și Maria, Petru fiind singurul b�iat. Urmeaz� �coala primar� de patru clase în satul natal, dup� care, în 1937, intr� la Liceul confesional Sf. imageVasile din Blaj pe care îl absolv� în 1945. În liceu devine membru în organizația de tineret a Partidului Național Ț�r�nesc. Din toamna lui 1945 urmeaz� cursurile Facult�ții de Drept din Cluj. Aici, datorit� frecventelor particip�ri la manifestațiile studențești cu caracter politic anticomunist, intr� în atenția Siguranței, care l-a reținut și interogat în mai multe rânduri. Aceast� situație l-a determinat ca în al doilea an de studii s� se transfere la Facultatea de Drept din București, unde devine un membru marcant în cadrul organizației tineretului național-ț�r�nist al�turi de Corneliu Coposu. A lucrat și ca secretar într-un cabinet de avocatur�, iar în anumite împrejur�ri a fost una dintre g�rzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorit� activit�ții politice desf�șurate a inceput s� fie urm�rit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jum�tate a anului 1947 s-a v�zut obligat s� nu mai poat� frecventa cursurile facult�ții și s� r�mân� ascuns în capital�, schimbând mereu locuințele. La sfârșitul anului 1948 a decis s� treac� la lupta armat� împotriva regimului, al�turându-se membrilor din organizația Frontul Ap�r�rii Naționale.

Maier Iosif 44 de ani și Maier Ida Elena, 38 de ani. Maier Iosif s-a n�scut în 19 martie 1905 la Blaj, jud. Alba, p�rinții s�i fiind Maier Emeric și Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar dup� unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisf�cut și gradul de sergent în rezerv�. În 8 iulie 1929 s-a c�s�torit cu Topfner Ida Elena din Teiuș, jud. Alba, n�scut� în București la 18 februarie 1908, fiica lui Topfner Mihail și a lui Câmpean Elena. Dup� c�s�torie, soții Maier au locuit în Teiuș. Au fost implicați în rezistența anticomunist�, acordând sprijin unor organizații clandestine care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare și-au p�r�sit domiciliul și sau refugiat în munți, al�turându-se maiorului Dabija.

Mitrofan Lucian 19 ani, . N�scut în 7 februarie 1929 la Alba Iulia. P�rinții s�i, Mitrofan Ioan și Boancheș Ioana, erau ț�rani din satul H�pria, jud. Alba. Aceștia au avut împreun� șapte b�ieți, Lucian fiind al cincilea n�scut. A absolvit școala primar� de patru clase și mai târziu s-a calificat la locul de munc� ca vulcanizator la un atelier din imageAlba Iulia. Nu a fost c�s�torit. A fost membru activ în organizația de tineret a Partidului Național Ț�r�nesc, motiv pentru care, fiind urm�rit de autorit�ți, în februarie 1948 a fost nevoit s� plece de acas� și s� stea ascuns pe la diverse cunoștințe. În vara anului 1948 a fost arestat și anchetat în dou� rânduri de Siguranța din Alba Iulia, îns� în cele din urm� a plecat în munți și a devenit partizan.

​Cercet�rile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale menționate (Cosmin Budeanc�, Horațiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobot�, Constantin Vasilescu).

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.