Municipalitatea a anunțat recent că se va elabora o nouă strategie de dezvoltare a localității. Primarul a anunțat că vor urma consultări publice iar in final Turda va avea un document programatic care să spună spre cum se va dezvolta orașul până în 2030.
Atunci când vorbesc despre dezvoltarea Turzii, administratorii orașului vorbesc în general despre investitori și investiții , proiecte și finanțări. Atât vechea dar și noua administrație au evitat până acum să discute cu seriozitate un subiect delicat, acela al persoanelor cu nevoi sociale din oraș.
În fața ochilor noștri, dar ascuși sub tăcerea oficială, stă o realitate dură: 14, 5 milioane de lei din bugetul local sunt destinați asistenței sociale din care peste 8 milioane sunt sume alocate persoanelor cu nevoi speciale și invalidități.
Numărul acestora, circa 2000, fac ca în Turda să fie cel puțin două persoane cu grad de invaliditate, pe fiecare scară a unui bloc din oraș.
Atunci când se referă la populația Turzii, ultima strategie de devoltare locală menționează doar la date demografice simple. Aflăm că de la 61.200 de locuitori în 1992, într-un singur deceniu populaţia orașului a ajuns la 55.887, adică o scădere de cca. 8,7%, care se încadrează într-o tendinţă de declin demografic accentuat. Conform recensământului populația municipiului Turda este de 43.472 de persoane.
În strategia de dezvoltare nu există însă și o analiză a stării de sănătate a populației. Cât de sănătoși sunt turdenii? Care sunt principalelel boli de care suferă adulții? Care sunt riscurile la care sunt supuși tinerii și copii?
Veți spune că tendințele referitoare la sănătate și boală se încadrează în tendințele generale ale zonei și ale țării. Chiar și așa, are Turda particulaitățile și vulnerabilitățile ei? La această oră nu știm, deoarece autoritățile evită să discute despre un astfel de subiect.
Nu există o hartă a nevoilor sociale și nu existiă o evaluare transparentă a numărului de persoane cu nevoi speciale inclusă în strategiile de dezvoltare ale orașului. Indirect, mesajul par a fi unul deloc delicat: Ne dezvoltăm, dar fără ”handicapați”.
Ultima strategie de dezvoltare vorbește despre serviciile sociale din oraș pe doar o pagină din cele 70 cît au fost redactate.
În Turda există 2156 de persoane cu nevoi speciale. Raportat la numărul populației, plastic vorbind, putem spune că pe fiecare scară de bloc sunt cel puțin 2 persoane cu un grad accentuat de invaliditate. Aceștia sunt vecini de-ai noștri ce duc o viață, dacă nu grea, cel puțin una extrem de complicată.
Autoritățile refuză să vorbească direct despre asta într-un fel de politică a struțului sau de aruncare a gunoiului sub preș.
Dacă nu spui cu voce tare că sunt 2000 de turdeni ce au constantă nevoie de îngrjiri speciale, aceștia și probleme lor se pierd mai ușor printre restul de 40.000 de locuitori. Vezi statisticile aici
Handicapul locomotor și ce mental, principalele cazuri de invaliditate

Intr-un oraș în care 40% din persoanele invalide au un handicap locomotor, rampele speciale de acces sunt impracticabile
Statisticile arată că din cele 2156 de persoane, 122 sunt copii. Printre adulți sunt 255 de persoane cu handicap și fără venituri, 695 de pensionari de invaliditate și 888 de persoane invalide dar pensionate cu limită de vârstă.
Circa 778 au gradul I de invalidiate, cel mai sever. Alte 900 de persoane au gradul II de invaliditat. Dintre acestea lucrează doar 50 de persoane. Alte 274 de persoane au gradul III de invaliditate, dintre acestea doar doar 20 lucrează.
Mai puțin de 5% din persoanele cu gradul II de invaliditate sunt angajate într-un loc de muncă.
Statisticile arată că 776 din totalul persoanelor invalide au un handicap fizic (locomotor). Urmează, ca răspândire, handicapul mental (344 de persoane), cel somatic- de dezvoltare ( 315 persoane) și handicapul vizual (249 de persoane).
Dintre cei 122 de copii cu nevoi speciale din Turda, 45 au un handicap asociat, 30 somatic, 16 mental, 10 fizic, 7 vizual.
Ultimele investiții în serviciile sociale, acum aproape un deceniu
E aproape cinic faptul că într-un oraș în care ponderea handicapului locomotor este de 40% din totalul persoanelor cu grad de invaliditate, nu există o rampă specială de acces în Primăria Turda iar rampele publice de acces sunt construite aiurea.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu nevoi speciale nu sunt chiar inexistente în oraș. Există un centru de recuperare pentru bolnavii neuro-motori și un centru de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vărstnice. Investițiile majore în serviciile sociale din oraș s-au făcut acum aproape un deceniu în perioada 2007-2010, exclusiv pe bani europeni și doar prin contribuții minore ale bugetului local.
Timp de un sfert de secol, administrația locală nu a reușit să pună la punct un proiect valid de economie socială ( locuri de muncă pentru persoanele cu grad de invaliditate scăzut) și nu a reușit să înființeze o școală pentru copii cu nevoi speciale.
Nu exista comentarii
Incepe conversatiaNu exista comentarii!
Fii primul care incepe conversatia.