”Stațiunea Balneară Turda”, cu resursele de nămol monopolizate de către o singură firmă

”Stațiunea Balneară Turda”, cu resursele de nămol monopolizate de către o singură firmă by aprilie 4, 2016 0 comments

Autoritățile locale mizează în dezvoltarea turistică a orașului pe un următor pas, esențial, acela de declarare a municipiului Turda drept stațiune balneară. În toată această proiecție a dezvoltării turistice, există un subiect delicat despre care autoritățile turdene refuză să vorbească deschis.

Rezerva de nămol sapropelic din vecinătatea municipiului Turda a fost acordată prin licență de exploatare, pentru 20 de ani, unei singure firme, Turism Arieșul Turda. Cum s-ar putea dezvolta o stațiune balneară competitivă la Turda când pricipala resursă de dezvoltare e controlată preponderent de un singur agent economic, e un mister pe care încă oficialii locali nu au reușit să-l deslușească.

Municipalitatea încearcă acum să identifice și să delimiteze noi resurse de nămol terapeutic, dar un fapt rămâne: 42 de hectare pentru exploatarea nămolului  revin unei singure firme.

În 2004, la câteva luni de la alegerile locale ce au coincis cu schimbarea primarului Virgil Blasiu (PSD), în timpul guvernării lui Adrian Năstase, firma Turism Arieșul controlată de omul de afaceri Agustin Baciu, apropiat de PSD, câștiga licența de concesiune pentru nămălul sapropelic de la Turda. Licența a intrat in vigoare in data de 28 octombrie 2004 și e valabilă până la data 27 octombrie 2024. În același timp, Turism Arieșul primea și licența de exploatare a apelor minerale cloro-sodice din Băile Sărate.

Practic, încă 8 ani de acum încolo, drepturile de exploatare a principalei rezerve de nămol de la Turda și apelor cloro-sodice din Băile Sărate, revin unei singure firme, Turism Arieșul.

Întregul ”potențial balnear” al orașului e limitat la o firmă cu o capacitate de cazare de 66 de camere duble și o capacitate totală de circa 126 de locuri.

Firma din Turda a primit dreptul de explotare pe o suprafață de 42 de hectare, preciza în 2011, revista Capital. Omul de afaceri Augustin Baciu anunța atunci că Turism Arieșul poartă negocieri cu firme din Germania și Austria pentru o asociere privind exploatarea rezervei de nămol de la Turda.

O exploatare intensivă a nămolului de la Turda ar putea însă pereclita dezvoltarea pe termen lung a turismului local. Ca o comparație, pot fi folosite cifrele anunțate public de compania Unita Turism Holding, companie cunoscută și pentru faptul că deține Hotelul Belevedere din Cluj. Firma are o lictență de exploatare a nămolului teraputic la Brăila, unde exploata de pe un lot de 45 de hectare circa 1000 de metri cubi de nămol anual.

O imagine generală a câștigurilor ce pot fi obținute din comercializarea nămălului sapropelic poate fi dată printr-un simplu exemplu. Un recipient de 400 de grame cu nămol de la Techirghiol, produs sub marca PellAmar se comercializează de la prețuri ce pleacă de la 49-50 de lei.

Autoritățile locale se pot implica în urmărirea licențelor de exploatare

Care sunt condițiile de exploatare ale licenței de la Turda, respectiv cantitățile maxime ce pot fi exploate anual ori condiții speciale în care se desfășoară exploatarea, reprezintă un mister. La această dată nu pot fi verificate public care sunt condițiile în care Turism Arieșul a primit licența de concesiune. Aurel Gheorghe, directorul direcției generale Gestionare Evaluare și Concesionare Resurse și Rezerve Minerale din cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale spune că licența de exploatare de la Turda este încadrată în categoria documentelor clasificate drept secret de serviciu, pe cale de consecință datele privind condițiile de exploatare nu pot fi făcute publice.

Guvernul promite însă că va reglementa la nivel național situația licențelor acordate . Potrivit viceprim-ministrului Costin Borc, guvernul ar putea urmări și evalua derularea contractelor de concesiuni a resurselor ascociate stațiunilor balneare. Costin Borc declara în februarie 2016, într-un briefing de presă la Palatul Victoria, că se ia în calcul ca 50% din taxele de concesiune a resurselor minerale să fie cedate de la Agenția Națională a Resurselor Minerale către administrațiile locale cu condiţia ca acei bani să fie folosiți în modernizarea infrastructurii balneare. Ministrul Economiei și Mediului de Afaceri a mai precizat că pe de-o parte Guvernul se va implica în reglementarea viitoare a licențelor de exploatare dar că administrațiile locale pot monitoriza la rândul lor modul în care sunt exploatate aceste resurse. Viceprim-ministrul a precizat că se poate interveni de la nivelul Guvernului doar dacă contractele de concesiune și licențele nu sunt respectate.

”Vreau să vă spun că în şedinţa de guvern s-a discutat foarte clar: cei care nu şi-au onorat contractele, trebuie să vedem caz cu caz aceste subiecte. Dar, vă repet, aici trebuie văzute contractele, trebuie văzut ce angajamente avea contractul respectiv şi, dacă este un contract neonorat, evident că se poate interveni. Vreau să fiu foarte clar. Guvernul poate şi trebuie să intervină.  Administraţia locală se poate implica în condiţiile în care acel contract nu este respectat. Dacă, din nefericire, este o lipsă de cadru legislativ, de asemenea, Guvernul se poate implica în a completa cadrul de reglementare. Dar dacă acel contract este un contract între Societatea Naţională a Apelor Minerale, un contract făcut fără a avea în vedere nişte investiţii, fără a avea obligaţie de partea celui care a făcut contractul, nu văd cum Guvernul se poate implica în a rupe un contract”, a explicat viceprim-ministrul Costin Borc.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.