Social Turda

by Horea Hudrea iulie 26, 2017 0 comments

Primul care iasă e Ioan Botezătorul. Sunt aruncați afară apoi Petru, Pavel iar Fecioara Maria apare la urmă. Hristos Judecătorul s-a pierdut pe undeva între Bunavestire și Înviere.

Afară pe bordură, tipograful modern trage dintr-o țigară și bea bere dintr-o doză. Când s-a angajat, acum cinci ani, păzea ca ochii din cap super-impimanta pe care lucrează. Azi face doar câteva setări, știe că mașina își face singură treaba. Are în lucru un set pentru iconostas,pe un suport special, ca de abțibilduri. Icoanele ies din imprimantă, imediat după un set de imagini cu pisici.

La 20 de kilometri de Turda, într-un sat de pe dealurile Transilvaniei oamenii merg în fiecare duminică la biserică. Se vor ruga în fața Sfântului Altar așa cum au făcut-o și părinții și bunicii lor. E totuși o diferență între biserica înaintașilor și noua biserică din sat. Iconostasul nu are imagini pictate. Hristos, Fecioara și Sfinții sunt lipiți sub formă de abțibilduri în locașurile de lemn. Au costat mai ieftin să fie scoși la imprimantă decât pictați. E o biserică greco-catolică, dar preoți ortodocși confirmă că obiceiul e întâlnit și în bisericile ortodoxe noi.

În 1978, preotul și iconarul român Sofian Boghiu, de la Mănăstirea Antipa mărturisea că se cutremură pe schele atunci când atinge cu pensula conturul lui Isus Hristos. Preotul român picta pe atunci Catedrala Sfinții Patruzeci de Mucenici , din orașul Homs, în Patriarhatul Antiohiei și povestea ulterior cum pictura icoanelor se face cu o profundă smerenie, post și rugăciune. Patruzeci de ani mai târziu, când vine vorba de icoane, încep să se cutremure tot mai des  imprimantele laser.

Tot în România, de data aceasta în Episcopia Slatinei și Romanaților, aflăm că sunt la vânzare seturi de icoane bisericești. Anunțul sună precum vânzările unor cartoane cu pokemoni.

”Pentru a întâmpina nevoia preoților, dar și a creștinilor, de a avea, într-un format cât mai portabil și ușor de folosit, un set complet de icoane praznicale și cu sfinți mai însemnați, Episcopia Slatinei și Romanaților, prin Sectorul Cultural, a realizat o cutie cu 50 de icoane în format A4, care înfățișează praznicele împărătești, sărbătorile cu dată schimbătoare și sfinții mai însemnați de peste an. Cutia este confecționată dintr-un carton special, rezistent, care imită grafic stejarul și este prevăzută, în partea superioară, cu o ramă cu plexiglas transparent de 1 mm grosime. Fiecare icoană este tipărită pe carton auriu, care-i oferă o înfățișare deosebită și este numerotată, fiind ordonată cronologic în an, conform listei ce se găsește în cutie”, se arată într-un anunț publicitar despre icoane

Construirea bisericilor, într-un ritm alert și uneori în comunități mici și fără posibilități financiare mari a adus cu sine un fenomen nou. Icoanele pictate tradițional sunt înlocuite cu reproduceri scoase la imprimantă pe cartoane sau în cel mai fericit caz pe suporți speciali ce permit lipirea lor precum autocolantele decorative.

”Aproape toate capelele misionare au început așa (în spitale, în unități militare, în școli, în penitenciare). Capela spitalului din Turda (s-ar putea sa mai aiba și acum), cea a spitalului de Recuperare din Cluj, cea de la Uniteatea Militară din Turda, sunt câteva exemple și care au început așa iar unele așa au și continuat. În materie de biserici, cu siguranță dacă va merge cineva prin satele mai sarace (Valea Hășdății, Câmpia Transilvană – zona Târnavelor) va găsi o gramadă”, povestește un preot din zona Turzii. Dă din umeri și nu vrea ca numele să îi fie cunoscut.

Fenomenul prin care bisericile înlocuiesc picturile tradiționale cu reproduceri se infilitrează pe tăcute dar înalții prelați ai Bisercii încerarcă să țină lucrurile sub control astfel ca fenomenul să nu ia amploare.

Preotul Bogan Ivanov purtătorul de cuvânt și consilerul cultural al Mitropoliei Clujului spune că utilizarea icoanelor- reproduceri este o practică limitată și temporară. ”Se acordă permisiunea de a folosi icoane reproduse doar pentru perioade limitate de timp și în cazuri speciale. Vorbim de parohii mai sărace, acolo unde s-a construit o nouă Biserică. Practic le permiți oamenilor să se roage în Biserică, deoarece pentru a sluji prima dată trebuie pus iconostasul”, spune preotul Ivanov. Acesta explică că iconostasul, denumit în vechime și tâmpla bisericii, este o parte fundamentală a unei biserci ortodoxe fără de care nu se poate sluji în biserică datorită semificației speciale a acestuia.

Preotul Daniel Crișan, protopopul Turzii spune că utilizarea reproducerilor de icoane s-a făcut la Turda în cazul capelelor misionare. ”Nu pot să vă spun despre biserici, eu nu știu să fie vreuna. Capelele de la Unitatea Militară și Spital așa știu că au început. Nu știu dacă s-a schimbat ceva. O să mă interesez dacă sunt biserci în zonă cu reproduceri de picturi”, spune preotul Daniel Crișan. Acesta a explicat că IPS Andrei arhiepiscopul Clujului insistă pentru pictura bisericească și că aprobarea utilizării reproducerilor e limitată. ”Înalt Prea-sfinția Sa insistă nu doar pentru pictura bisericească ci și pentru angajarea unor iconari talentați. Știți sunt mulți pictori de biserici, unii râvnitori dar mai puțin inspirați. Arhiepiscopul Clujului insistă pentru protejarea tradiției și a picturii bisericești” , mai spune protopopul Turzii.