S-au ap�rat de soţii violenţi folosind ordinul de protecţie

S-au ap�rat de soţii violenţi folosind ordinul de protecţie

by noiembrie 5, 2014 0 comments

Ordinul de protecție, m�sur� decis� de un judec�tor ca o form� de protejare a victimelor violenței domestice, începe s� fie folosit tot mai mult și la Turda. Potrivit magistraților turdeni,  în 2013 au fost înregistrate 18 cereri privind emiterea unui ordin de protecție. “Din cele 18 cereri privind emiterea ordinului de protecție, aferente anului 2013, șapte cereri au fost admise, șapte cereri au fost respinse iar în patru situații s-a depus cerere de renunțare la judecat�”, se arat� într-o precizare a Judec�toriei Turda.

În 2014 au fost formulate 16 cereri din care opt au fost admise, 4 cereri au fost respinse iar în dou� cazuri s-a depus cerere de renunțare la judecat�. O at� cerere a fost anulat� iar soluționarea unui dosar a fost suspendat� deoarece ambele p�rți au cerut asta.

Ordinul de protecție, un instrument împotriva violenței domestice

Ordinul de protecţie se materializeaz� într-o hot�râre judec�toreasc� dat� în regim de urgenţ�, în camera de consiliu, cu citarea p�rţilor, prin care persoanele care sunt victime ale violenţei în familie pot beneficia de protecţie în scopul garant�rii integrit�ţii şi libert�ţii personale, atât fizice cât şi psihice, faţ� de agresor.Procedura este una special�, de urgenţ� și  se ia în baza dispozițiilor Legii 217 din 2003, modificat� prin Legea 25 din martie 2012.

1743725_889920271020037_7781515528172690867_n Dana Ududec, avocat stagiar specializat în probleme legate de discriminare spune c� fiecare femeie, victim� a violenţelor,  ar trebui s� ia în considerare utilizarea ordinului de protecţie

 Reporter: În ce condiţii e indicat, se poate solicita un ordin de protecţie?

 O femeie poate solicita un ordin de protecţie atunci când consider� c� a fost victima violenţei în familie şi doreşte s� fie protejat� de viitoare violenţe din partea agresorului. Violenţa în familie nu se limiteaz� doar la abuzuri fizice, ci cuprinde şi agresiuni de ordin verbal sau psihologic, inclusiv violenţa economic� (adic� interzicerea de a merge la munc�, refuzul de a susţine familia, controlul exagerat al mijloacelor financiare sau exploatarea membrilor familiei). Dac� o femeie crede c� îi este pus� în pericol viaţa sau siguranţa fizic� şi psihic� de c�tre un partener agresiv, atunci ea are dreptul c� cear� un ordin de protecţie. Drepturile femeilor victime ale violenţei domestice sunt prev�zute de legea 217/2003.

Prin ordinul de protecţie, victima violenţei poate obţine mai multe soluţii temporare (maxim 6 luni, cu posibilitate de reînnoire): evacuarea agresorului din locuinţa familiei, chiar dac� el este proprietar; obligarea agresorului s� p�streze o distanţ� minim�; interdicţia ca agresorul s� frecventeze anumite locuri sau s� contacteze în orice fel victima; renunţarea la arme de foc precum şi obligarea la consiliere psihologic� sau tratament.

 Care sunt demersurile ce trebuie f�cute, cât de complicat� e procedura şi dac� e absolut necesar un avocat.

 Este important de reţinut c� pentru a obţine ordinul de protecţie, femeile trebuie s� trimit� o cerere la instanţ� şi nu la poliţie. Instanţa la care se trimite cererea este judec�toria de la domiciliul victimei. De exemplu, dac� victima domiciliaz� în Turda, cererea se trimite la Judec�toria Turda. Un model de astfel de cerere de ordin se reg�seşte în anex� la Legea 217/2003, iar uneleorganizaţii non-guvernamentale ofer� multe sfaturi pentru completarea corect� a acestei cereri.

Procedura pentru obţinerea ordinului de protecţie nu este simpl� în sensul c� victima este care care trebuie s� completeze cererea, s� îşi alc�tuiasc� dosarul (adic� dovezile cu care îşi susţine solicitare de ordin de protecţie) şi s� îşi susţin� argumentele în instanţ�, faţ� de agresor. Organizaţiile care au mult� experienţ� în consilierea victimelor, aşa cum este Asociaţia ANAISreprezentat� de Mihaela Mangu, spun c� probele sunt cele mai importante şi este bine ca victimele s� şi le preg�teasc� din timp. De exemplu, plângeri la poliţie, plângeri penale, certificate medico-legale, rapoarte psihologice, declaraţiile martorilor sau orice alte probe care s� arate pericolul asupra vieţii şi siguranţei femeii.

 Legea 217/2003 ofer� posibilitatea victimelor de a solicita asistenţ� prin avocat, îns� acest lucru se întâmpl� abia dup� ce cererea este completat� şi trimis� la judec�torie – ceea ce se poate dovedi prea târziu.

Consilierea unui avocat înainte şi dup� trimiterea cererii ar fi de ajutor, îns� nu este obligatorie. Alte soluţii pentru victime ar fi apelarea la un ONG care ofer� consiliere în domeniul violenţei domestice sau contactarea Direcţiei Generale de Asistenţ� Social� şi Protecţia Copilului, respectiv a Serviciului Public de Asistenţ� Social� din judeţul în care locuieşte victima.

 Ce se poate face dac� s-a obţinut un ordin de restricţie şi acesta e înc�lcat?

 Dac� agresorul încalc� ordinul de restricţie, femeia trebuie s� apeleze imediat num�rul de urgenţ� 112 pentru ca Poliţia s� intervin�. Atunci când agresorul nu respect� ordinul de restricţie, el comite o infracţiune care se pedepseşte cu închisoare.

Recomandaţi ca şi avocat, specialist în domeniul discrimin�rii şi implicit al violenţei domestice ca victima s� renunţe pe perioada ordinului de restricţie la interdicţie, s� reprimeasc� agresorul în spaţiul protejat?

Fiecare femeie îşi ştie ştie cel mai bine situaţia individual� şi gradul de pericol pe care îl resimte, deci nu pot face nicio recomandare din acest punct de vedere. Ceea ce pot s� spun este c� indiferent dac� victima ia contact sau nu cu agresorul, aceasta are dreptul s� fie protejat� în continuare de orice form� a violenţei, iar legea penal� trebuie aplicat� în mod corect şi ferm. Violenţa, indiferent de form� sau locul în care se petrece, nu poate fi tolerat� într-o societate democratic�.

Horea HUDREA

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.