Prin resurse proprii, Turda ar putea avea politci urbane performante în următorul mileniu

Prin resurse proprii, Turda ar putea avea politci urbane performante în următorul mileniu

Prin resurse proprii, Turda ar putea avea politci urbane performante în următorul mileniu

by iulie 28, 2015 0 comments

În anul 2010 , Stockholmul câștiga titlul de Healtly Cities, fiind orașul european cu cel mai curat și sănătos mod de locuit. Acest statut a fost câștigat după mai mult de 14 decenii în care politicile urbane din capitala nordică au urmărit investiții în mediu și infrastructură ce au inclus introducerea pe teritoriul orașului a șapte rezervații naturale- „zone verzi și albastre”, construirea a 90% dintre locuințe la o distanță de sub 300 de metri de zonele verzi. la aceasta se adaugă faptul că 75% din transportul local este asigurat la ore de vârf de transportul în comun, pentru decongestionarea traficului iar în ultimii 10 ani, a crescut cu 75% utilizarea bicicletelor ca mijloace de deplasare.
Pe scurt, succesul condițiilor excelente de locuire din capitala nordică se datorează zonelor verzi, transportului în comun pentru elibrarea traficului și pistelor de biciclete.
În 2011, Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană, din cadrul Universității Politehnice Timișoara, publica un studiu al arhitectului Radu Radoslav, cu privire la politicile urbane eficiente. Politicile urbane ar fi acele mecanisme prin care dezvoltarea orașelor se gândește și se realizează în mod coerent, pe durată medie și lungă și ținând cont de totalitea factorilor specifici localității, fie ei economici, culturali, sociali ori de mediu.

Turda ar putea avea politici urbane performante pese cel puțin un mileniu
Politicile urbane stabilesc cum, unde și de ce se construiește într-un oraș. Specialiștii spun că una din primele condiții ce trebuie respectate este aceea a diminuării speculei de terenuri, un efort care trebuie să fie comun, atât al autorităților cât și al locuitorilor unui oraș. Ca specula de terenuri să fie blocată e nevoie însă de o inventariere clară a domeniului public și privat al unei localități, inclusiv o inventariere a terenurilor private.
Inventarierea domeniului public și privat s-a făcut la Turda și e revizuită anual, până la sfârșitul lunii aprilie. Terenurile din Turda nu sunt însă toate măsurate cadastral iar măsurătorile topografice sunt esențiale atunci când vrei să propui o strategie de dezvoltare locală.
În prezent Turda are un Plan Urbanist General vechi de mai bine de 10 ani. În 2012, Consiliul local a aprobat prelungirea vechiului PUG, în așteptarea banilor necesari pentru un nou Plan Urbanistic General. Un nou PUG nu poate fi însă realizat deoarece municipalitatea nu are o inventariere cadastrală a terenurilor.

„Planul Urbanistic General nu dificil de realizat”, crede Dumitru Iosif, arhitectul -șef al Turzii. Acesta spune însă că problema majoră o reprezintă măsurătorile cadastrale care să ofere o imagine clară a terenurilor din Turda. „Din 2200 de km pătrați, cât are Turda, am măsurat complet, cadastral, cam 1 kilometru pătrat, printr-un proiect finanțat de norvegieni. Anul acesta mai terminăm un kilometru. Vă imaginați cât ar dura până terminăm, cu aceste resurse”, spune Dumitru Iosif.

Între timp, arhitecții și specialiștii din Primărie folosesc hărți vechi de un deceniu, pe suport de hârtie, pe care se desenează periodic noile construcții și zone din oraș.

Dacă ritmul de măsurători cadastrale va fi păstrat ca până acum, Turda ar putea elabora politici urbane performante în următorii 1000 de ani, dar arhitectul șef al orașului spune că  salvarea poate veni din partea Guvernului, care a promis finanțarea măsurătorilor de cadastru printr-un Programul Național. Chiar și așa, nu e foarte clar când ar veni și rândul Turzii, deoarece finanțările se vor face în funcție de priorități stablilite pentru fiecare localitate.
În aprilie 2015, Guvenul anunța lansarea Programului Național de Cadastru care va costa 1,2-1,3 miliarde de euro, din care 300 milioane euro vor fi din fonduri europene, iar restul va fi asigurat din veniturile proprii ale Agentiei Nationale de Cadastru. Liviu Dragnea, pe atunci ministrul Dezvoltarii preciza însă că programul va dura 7-8 ani. „”Este un program ultra-necesar ce se va întinde pe 7-8 ani. Vom stabili si modul în care se prioritizeaza localitatile, vrem sa mergem pe principiul cadastrului general, adica atunci când se ia o unitate administrativ teritoriala se face cadastru complet, nu pe categorii:, extravilan, intravilan”, preciza Liviu Dragnea, în primăvara acestui an.

Turda nu are încă un plan de mobilitate urbană
Unul in instrumentel folosite în stabilirea politicilor urbane îl reprezintă Planul de Mobilitate Urbană, pin care autoritățile locale ar trebui să estimeze și să planifice cum vor circula persoanele și mărfurile, în acord cu dezvoltarea economică și socială a orașului, dar mai ales în acord cu normele de protejare a mediului îi creșterea calității locuirii. Potrivit Legii 350/2001, actualizată în 2013, Planul de Mobilitate Urbană este parte componentă a Planului Urbanistic General al unei localități. Un astfel de plan spre exemplu ar putea stabili pentru Turda, realizarea în etape a unor drumuri expres care să lege zonele importante ale orașului, ar stabili căile rutiere pietonale și de biciclete între diversele zone și ar anticipa circulația persoanelor și mărfurilor în cazul unei dezvoltări economice viitoare a orașului, urmărind decongestionarea traficului și reducerea emisiilor poluante.

Puteți vedea un studiu privin politicile urbane aici

Puteti vedea un studiu de mobilitate regionala aici

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.