Politic Turda Vorbe

by Horea Hudrea mai 15, 2017 1 comment

Cei care s-au îndoit vreo clipă că actualul primar are o imaginație bogată au constatat în acest sfârșit de săptămână că se înșeală. Nu doar că actualul primar dă dovadă că are o imaginație bogată, dar dă semne că își va depăși predecesorul.

“Există niște investitori care vor să construiască la Turda, au luat legătura cu mine. M-au rugat să văd dacă pot identifica un teren care să se preteze condițiilor construirii unui aeroport, adică vântul să bată dintr-o anumită direcție, trebuie să fie un anumită planeitate și alte condiții. Există posibilitatea și de ce nu, până o să avem un nou nivel de autostradă, să se permită accesul și cu avioane de mici dimensiuni, avioane de companie, personale. Mă tentează această idee, ca de altfel orice altă idee pentru că cu cât avem mai mulți investitori la Turda, orașul va crește și își diversifică serviciile”, a spus Cristian Matei citat de Ziar de Cluj

Informația că investitori privați ar urma să construiască un aeroport la Turda nu este în sine una rea. Ideea că turdenii ar urma să se aleagă cu beneficii crescute de pe urma acestei investiții, așa cum se subînțelege din discursul primarului, este de fapt o exagerare.

Primarul a precizat deocamdată că întreaga poveste e la nivel de discuții: investitorii au întrebat de teren, Primăria a găsit două variante.

”Urmează ca atunci când vom stabili întâlnirea cu investitorii pentru discuții să facem publice toate detaliile. Formula financiară nu am gândit-o încă. Probabil se va merge pe un parteneriat public privat sau pur și simplu alocarea de teren și investitorii să realizeze investiția”, a mai afirmat primarul din Turda.

Problema cea mai importantă din discuția privind construirea aeroportului este de fapt interesul public al acestei afaceri.

Va fi un aeroport destinat uni trafic mixt, comercial, turistic sau de bussiness sau va fi de fapt un aerodrom privat destinat unor afaceriști cu avioane ce vor să decoleze și să aterizeze în zonă?

Înainte ca primarul Turzii să vorbească de ”alocarea de teren” ar trebui ca investitorii să prezinte proiectul cu garanția faptului că aeroportul va sluji unui interes public direct. Altfel, se pune întrebarea, pe bună dreptate dacă tot vorbim de o afacere, de ce investitorii nu și-ar cumpăra terenul direct, la fel cum celelalte companii private din zonă au făcut-o.

Pentru ca aeroportul preconizat la Turda să conteze totuși economic pentru zonă ar trebui, potrivit specialiștilor, să dispună de cel puțin 32.000 de metri pătrați, cu cel puțin 2-3 hangare comerciale (2000-5000 de metri pătrați fiecare), 2 hangare de mentenanță (3743 de metri pătrați fiecare), un hangar depozit, o zonă de stocare a combustibilului de cel puțin 1100 de mp și zonele charter de îmbarcare.

”Ca să vorbim de zboruri profitabile trebuie gândite două piste, una de asfalt și una cu gazon pentru avioanele super-ușoare. De regulă acestea sunt amplasate în cruce una față de cealaltă. Dacă prima e pe direcția nord-sud, a doua ar trebui să fie pe direcția est-vest”, spune un specialist consulat de InfoAries.ro

”Ca să înțelegeți diferența vă pot da două exemple. O localitate asemănătoare Turzii ca număr de populație, care îmi vine în cap, ar fi Muskoka din districtul Ontario, Canada. Localitatea are circa 60.000 de locuitori, are un aeroport cu două piste, care operează zboruri turistice și de bussiness. Diferența dintre Turda și Muskoka, ambele destinații turistice, e aceea că localitatea canadiană din zona marilor lacuri are înregistrate circa 100.000 de proprități turistice, cabane. Pe aeroportul de la Muskoka pot ateriza aeronave până la 90.000 de kg. Vorbim de avioane de pasageri cu 24-70 de locuri. Vorbim așadar de Canada o țară în care oamenii au bani să zboare pe distanțe scurte cu avionul, chiar și turistic la un volum de trafic aerian care să facă aeroportul profitabil. Celălalt exemplu e un aerodrom, cel de la Unirea din Bistrița pe care pot ateriza avioane cu o greutate până la 5700 de kilograme. Pista are 800 de metri lungime, iar structura ei suportă un tonaj de 5,7 tone. Poate ateriza pe această pistă şi un avion cu 12 locuri care nu cântăreşte mai mult de 5700 de kg. Așadar avem exemplul unui aeroport municipal a cărui mentenanță anuală sare de 350.000 de euro și un aerodrom. Primul are alocată o proprietate de 190 de hectare, e un bussines zonal cu impact major pentru comunitate, al doilea e pe 2 hectare și e un bussines individual”, a explicat specialistul contactat de InfoAries.ro.

Avioanele” primarului Cristian Matei

”Ai auzit?, primarul vrea să facă aeroport. Ce avioane are-n cap…” îmi spune azi un vecin, rostogolindu-și ochii pe sus. Îl liniștesc și îi spun că nu e primul edil cu proiecte urbanistice grandioase.

Presa din Cluj amintea de primarul comunei Florești, Horia Șulea ce visa la un metrou. Emil Boc constata cu ani de zile în urmă că un astfel de proiect costă vreo 5 miliarde de euro. O asemenea investiție ar dura cam 20 de ani.

La Câmpia Turzii, primarul Radu Hanga visa chinezi ce construiesc fabrici în localitate iar Regia Domeniului Public ar fi urmat să vândă tractoare din China. Făcuseră chiar niște stick-uri de memorie pentru investitori cu planuri posibile pentru fabricile chinezești așteptate în zonă. Petre Pop, colegul lui de partid de atunci, visa ISCT transformat într-un ”Muzeul al Metalurgiei, un fel de cavou al fierătaniilor din industria grea.

La Turda, Tudor Ștefănie ne prezenta cu ani de zile în urmă mega-hotelul ”Floare de sare” investiție posibilă a unor arabi bogați. Ajunsese cu imaginația atât de departe, încât planurile de dezvoltare ale Turzii depășiseră granițele locale: prevedeau resorturi turistice la Băișoara.

În august 2014, municipalitatea anunța un „Mega-Proiect Turistic Turda Arieș 2014-2020” cu telegondole care să asigure legătura cu Castrul Potaissa şi Centrul Vechi.

Cu puține luni înainte de august 2017, primarul Cristian Matei pregătește noua strategie de dezvoltare a Turzii și vorbește de aeroporturi.

Dacă Tudor Ștefănie propunea telegondole pe cerul Turzii, Cristian Matei vine cu un upgrade și ne propune avioane.

Pentru divertisment, consultanții lui Cristian Matei au renunțat la dealul sudiccu telegondole și s-au reorientat spre dealul din nord: propun un funicular care să urce de pe strada Castanilor până la Durgău.

Ca o sinteză, am putea concluziona: ”Primarul și funicularul”, adică fiecare edil, cu avioanele lui.

Cert e că primarul Cristian Matei a ajuns să fie luat la mișto prin urbe, câtă vreme le vorbește turdenilor despre avioane, dar nu a reușit încă să asfalteze orașul.