Social Turda

by Horea Hudrea mai 6, 2019 0 comments

Proiectul administrației locale ”Turda Decide” privitor la bugetarea participativă s-a transformat într-o păcăleală, confirmată de anunțarea rezultatelor.

Administrația locală a anunțat alocarea a 1 milion de lei pentru proiecte propuse și alese de cetățeni. În final, cinci din cele nouă proiecte sunt fie proiecte din portofoliul municipalității, fie proiecte selectate netransparent.

Centru pentru inițiative de tineret, Voluntariat și Implicare în Comunitate este primul proiect votat în cadrul campaniei Turda Decide. Este urmat de o serie de proiecte de amenajare a zonelor verzi de la Școala Horea Cloșca și Crișan, Grădinița SF Maria (2 proiecte) și Grădinița Prichindelul Isteț. Celelalte proiecte câștigătoare sunt de amenajare a zonelor verzi de pe strada Constructorilor nr 2 (bloc D1), strada Punții și blocurile C6-C7.

Proiectele de amenajare a grădinițelor a fost înregistrat chiar de persoane ce lucrează acolo. Problema alegerii acestor proiecte nu este utilitatea lor. La cum arată Turda, orice proiect de modernizare depus și ales este în final unul util.

Problema acestor proiecte este aceea că modernizarea spațiilor verzi și a locurilor de joacă de la unitățile de învățământ sunt deja în portofoliul municipalității. Păcăleala e simplă: modernizarea locurilor de joacă de la școli și grădinițe și întreținerea lor este oricum o obligație a administrației publice locale, de ce să nu-i lași pe turdeni să creadă că s-a ales ”participativ”.

Regulamentul prevedea că alegerea proiectelor se va face prin vot. Este prevăzut în mod expres că orice persoana fizică cu domiciliul sau reşedinţa în Municipiul Turda, care a împlinit vârsta de cel putin 18 ani va putea vota on line/off line, un singur proiect, din fiecare domeniu. Regulamentul mai explică care e procedura de vot online: prin înregistrarea unui cont. Inițiatorii campaniei nu au explicat însă cum se face și se validează votul offline. Se completează un formular? Se trimite o scrisoare? Acestă prevedere a rămas nexplicată și nereglementată de regulamentul campaniei.

Centrul pentru Tineret proiect clasat pe primul loc a primit cele mai multe voturi off-line. Proiectul a primit 1937 de voturi dintre care 171 de voturi online. Restul de 1766 de voturi au fost off-line.

Ideea că în era internetului cineva a ales să voteze un centru de tineret completând formulare pe care le-a dus la Primărie, în detrimentul votului de pe calculator sau telefon, e cel puțin bizară.

Precizare:

Leonardo Mărincean, inițiatorul proiectului spune că numărul mare de voturi offline este explicabil în condițiile în care site-ul mergea foarte greu iar o parte a susținătorilor proiectului se descurcau mai greoi cu interenetul. ”Site-ul mergea destul de greu și mulți turdeni nu sunt destul de pricepuți să confirme un cont pe telefon și pe mail. Am testat procedura de vot înainte să decidem cum vom promova centrul și am observat cum, pentru proprii mei părinți, întreaga procedură (până își treceau datele, până își recuperau mail-urile ale căror parolă era pierdută) a durat 15 minute. Am făcut o postare în care am detaliat oricum greutățile prin care a trebuit să trecem și doar pentru a-i convinge pe acești oameni, care abia aveau timp de noi 2 minute să își treacă nume, prenume, telefon și adresă, să voteze acest proiect.
Ne-am gândit inclusiv la ideea de a instrui echipe de voluntari să folosească tablete pentru a evita risipa ecologică dată de voturi offline, dar nu am avut bani să cumpărăm tablete de această dată”,  precizat Leondaro Mărincean, într-o postare pe Facebook, . Inițiatorul proiectului a considerat că aprecierile referitoare la o lipsă de transparență sau incorectitudine în procedura de vot sunt răuvoitoare și nejustificate.

Clujul a explicat clar procedurile de vot off-line

Municipiul Cluj, care a implementat un proiect de bugetare participativă, a procedat diferit față de autoritățile locale de la Turda. Înainte derulării campaniei au avut loc întâlniri de cartier în care s-a explicat care e strategia de dezvoltare a orașului și a zonei. Au urmat întâlniri de lucru, votarea proiectelor în 2 etape. 

În anul 2012, un grup de organizaţii civice au cerut printr-o petiţie o abordare participativă a administrării oraşului. În urma acestei petiţii, în luna decembrie 2012, primarul Emil Boc i-a invitat pe semnatari să participe la un grup de lucru la care s-au alăturat şi experţi din universităţile clujene şi reprezentanţi ai altor ONG-uri, demarând astfel proiectul pilot de bugetare participativă în cartierul Mănăştur, un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii au fost chemaţi să se implice în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local. La întâlnirile de atunci au participat atât cetățeni cât și ong-uri alături de municipalitate.

Deasemenea, autoritățile din Cluj a reglementat public și votul offline. Persoanele care nu au avut acces la internet sau nu au fost familiarizate cu mediul online vau putut vota la un birou special amenjat la Centrul de Cultură Urbană Casino în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00.

Merită reținut

Patru din cele nouă proiecte sunt de fapt intervenții pe care Primăria era oricum obligată să le facă: modernizarea și întreținerea școlilor

Primul proiect ales, cel pentru tineret a fost votat masiv off-line și nu online

Toate cele 9 proiecte alese au primit voturi masiv off-line

Municipalitatea nu a reglementat public modalitatea și controlul votului offline, care a fost în final o procedură netransparentă.