Opinie: Municipalitatea propune votarea unor basme electorale

Opinie: Municipalitatea propune votarea unor basme electorale

Opinie: Municipalitatea propune votarea unor basme electorale

by august 24, 2015 0 comments

Strategia culturală de la Câmpia Turzii se aseamănă la capitolul fantezie cu cea de la Turda, încât ai crede că liderii orașelor mici se contaminează cu vreun virus ce declanșează iluzii. Dacă Tudor Ștefănie visa tele-gondole pe cerul Turzii și resorturi de schi la Băișora, în timp ce dispunea de 7% din buget pentru investiții, Radu Hanga făcea în urmă cu un doi ani, memory-stickuri cu planuri de afaceri pentru chinezi și visa că tractoarele comuniste vor fi vândute de Domeniul Public sau Compania de Salubritate, după caz. Mai nou, unul din visele de la Câmpia Turzii, din strategia culturală, propune transformarea ISCT în Muzeu al Metalurgiei, fără o minimă evaluare a necesarului de fonduri. Aproape ai fi convins că liderii locali trăiesc de fapt în trecut, desprinși de realitate, visând  doar la muzee și spectacole de epocă, într-o lume în care tehnologia de vârf nu-și are locul.

Administrația locală și mai ales Petre Pop, administrator public și președinte al PSD Câmpia Turzii se pregătește să convingă joi, Consiliul Local, să adopte Strategia de Dezvoltare Culturală a Comunității 2015-2020, un proiect care își asumă sarcina ”regenerării comunitare în sprijinul dezvoltării sustenabile” a municipiului Câmpia Turzii. Mai pe scurt și mai clar, municipalitatea spune că principalul impediment în dezvoltarea orașului o reprezintă mentalitatea, ancorată într-un mod de gândire ce nu mai corespunde realității. Astfel că administrația locală este decisă să aloce preponderent resurse pentru a schimba mentalitatea locuitorilor din Câmpia Turzii. Proiectul, cel mai probabil, nu va fi votat de către liberali și aliații lor din Consiliul Local din două motive, primul pentru că ar da un avantaj politic și de imagine PSD-ului, al doilea motiv pentru că strategia culturală propusă este în fapt o prostie.

Obiectivele strategiei, cinci la număr, variază de la regenerarea mândiriei locale, la păstrarea aspectelor identitare valoroase, până la regenerarea prin cultură, stoparea emigrării ori dezvoltarea sustenabilă inteligentă și inclusivă. Fără a insista prea mult pe frazele inteligente, dar goale de conținut practic, putem spune că mesajul PSD se sintetizează astfel: ”dacă avem încredere în noi, găsim soluții”. Grupul de centru dreapta din Consiliul Local este de părere că situația stă exact invers, ”găsind soluții, putem găsi încrederea”.

Proiectul, așa cum este el gândit, ca pivot al dezvoltării locale este de fapt pură propagandă. Înainte de a face o strategie, trebuie să îți evaluezi resursele. Cu un Club Muncitoresc transformat peste noapte în Palat Cultural, cu un muzeu mediocru ca importanță, o biserică din lem reconstruită, un cimitir antic nevalorificat, 7-8 artiști plastici locali și o societate culturală ce organizează evenimente după modelul din secolul trecut, Câmpia Turzii nu poate avea o strategie culturală, pivot al dezvoltării locale. Nici măcar Turda, cu un muzeu, fost Palat Voievodal și peste 30.0000 de obiecte arheologice, cu un Teatru Municipal și un castru roman unic în Europa nu poate să-și fundamenteze dezvoltarea pe o strategie culturală.
După evaluarea resurselor proprii se impune compararea cu resursele comunităților alăturate.
Pentru a înțelege diferențele, trebuie spus că municipiul Cluj are 13 muzee. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, spre exemplu, ce are un buget mediu de investiții anual de 1 milion de lei, fără proiectele europene pe care le-a accesat, are în medie, anual, 7-8.000 de vizitatori. În 2010 avea în medie 5000 de vizitatori anual, cu explozii de vizitare în Noaptea Muzeelor, când oricum intrarea e gratuită. Complexul Național Muzeal Astra de la Sibiu are în medie peste 60.000 de vizitatori anual, dar acesta se întinde pe 96 de hectare. Dacă administrația locală din Câmpia Turzii crede că Muzeul Prima Școală și Biserica de lemn reconstruită pot constitui atracții turistice majore, fie se minte pe sine fie încearcă să-i păcălească pe locuitorii din oraș.

Așa cum e prezentată strategia locală, cu o sumedenie de întâlniri de cafenea, concursuri, reabilitarea combinatului ca Muzeu Metalurgic, proiecte de ‘revalorizare culturală”, se dovește a fi o gaură neagră pentru resursele și așa tot mai puține ale localității. Aceste activități vor consuma bani din bugetul local și în cel mai fericit caz din fonduri europene, dar mult dorita schimbare de mentalitate,dacă va veni, seva face simțită în câteva generații și prea pușin probabil în următorii 2-3 ani.
Câmpia Turzii are însă nevoie de un proiect pe termen scurt și mediu, înainte de a aspira la ”valori culturale”. Ca o paranteză, fie spus, piramida nevoilor umane fixează cultura ca și produs ce poate fi asimilat și dezvoltat puțin mai sus decât nevoile imediate ce dau securitatea economică și socială. Înainte să meargă la teatru ori cafenele culturale, oamenii trebuie să mănânce măcar un sandviș.

Fără doar și poate, proiectele pe care administrația locală le propune sunt bune, dar nu prioritare. Pot fi incluse într-o stragie locală, pe un loc secund ca parte a îmbunătățirii condițiilor de locuire, dar nicidecum ca o strategie pivot.
Strategia propusă și susținută de liderii PSD are, cel mai probabil, o motivație mai mult politică și electorală. Mai e un an până la alegeri iar liderii PSD nu au deocamdată -și sunt slabe șanse să fie altfel, rezultate palpabile, certe, vizibile legate de investitori ori proiecte majore de investiții. Cu proiectul combinatului social eșuat, un parc industrial încă în fază incipientă, cu riscul de faliment al celor două companii publice- Domeniul Public și Salubritatea, administrația locală se poate lauda doar cu o pistă de biciclete, repararea unor drumuri și un complex de lacuri de pescuit. Repararea drumurilor și micile investiții locale oricum fac parte din ceea ce trebuie să facă o administrație locală iar singurul proiect mai mare- Hala Agroindustrială- riscă să rămână o floare cu care nu se face primăvară.

În mare parte, strategia culturală seamănă ca două picături de apă, ca și mod de gândire, cu managementul aplicat de Cristel Frânc , directorul validat de PSD, la Domeniul Public SA. Prima sa inițiativă la o societate în criză financiară a fost aceea de a renova birourile conducerii și a cheltuit bani cu un nou logo, inițiative numite ”strategie de marketing”.
La fel cum Cristel Frânc i-a înmânat administratorului Petre Pop o plachetă aurită, ceremonială, în timp ce creditorii dădeau sms-uri cerând plata facturilor restante, la fel municipalitatea le oferă acum celor din Câmpia Turzii o poleială frumoasă. Trebuie spus că nici liberalii nu stau mai bine, deoarece nu au venit cu nicio contra-propunere, până în prezent.

 Dacă chiar ar fi intenționat să mizeze pe cultură, și nu mă refer la spectacole cu lăutari, municialitatea ar fi avut un prilej să facă asta la Zilele Municipiului Câmpia Turzii. Ar fi avut poate o șansă să aducă argumente mai serioase în fața competitorilor politici.

PSD are de fapt nevoie de o strategie a cuvintelor și ce poate fi mai potrivit pentru asta decât o strategie culturală care spune puțin cu multe cuvinte.
Pentru a înțelege exact aceasta, nu trebuie decât să citiți capitolul 7 al Strategiei, pe care l-am preluat mai jos. Planul de implementare al Strategiei Culturale, despre care se spune că va duce Câmpia Turzii în anul 2020, numără exact trei fraze.

”7. Planul de implementare a Strategiei

Planul de implementare reprezintă procesul ce pune permanent în acord înţelegerea contextului (probleme, instituţii, resurse), acceptarea iniţiativelor şi transformarea acestor iniţiative în proiecte. Planul de acţiuni face operaţionabilă strategia județului, atingând nivelul proiectelor sectoriale clar definite pe tip de investiţie, mărime în unităţi fizice, amplasament, timp de realizare, pentru a se asigura consistenţa legăturii proiectului cu obiectivele strategice formulate.
Planul de implementare se bazează pe colaborarea actorilor relevanți în cadrul unui proces de negociere privind ordonarea demersurilor într-o structură logică de implementare, în legătură directă cu o structură de implementare a strategiei”

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.