Economic Turda

”Lacurile” de la Mihai Viteazu. Peste 7 hectare de teren, altădată agricol,au fost compromise

by Horea Hudrea septembrie 22, 2015 0 comments

Sute de mii de metri cubi de teren fertil sunt dizlocate anual în județ pentru a face loc exploatărilor de balastru. În urma lor ar trebui să rămână, așa cum prevăd autorizațiile de mediu și cele de urbanism, amenajări piscicole.Pe parcurs,însă, firmele ce exploatează balastrul dau faliment. În pământ rămân doar gropi, iar în jur doar terenuri cu valoare economică compromisă.

”Toată lumea vrea lacuri cu pești. Doar lacuri cu pești, în fiecare sat, în fiecare comună. Ai crede că e cea mai mare investiție”, comentează situația, cu un umor negru, Ioan Zeng, primarul din Mihai Viteazu. Edilul este deranjat de faptul că pe raza administrativ teritorială a comunei răsar, cu periodicitate gropi încă de neastupat. ”Acolo unde sunt lacurile acelea, sunt afectate cam 7 hectare de teren. Deocamdată nimeni nu poate face nimic. Terenurile acelea au fost vândute către firme precum Ben-Ben sau Panpetrol, unii din patroni sunt arestați. Firmele nu au platit suma integrală pentru cumpărare, acum sunt tot felul de conflicte, nu e niciunul proprietar.Oamenii nu au bani să dea înapoi cei 50% din sumă, firmele nu mai plătesc integral terenul, cred că se și judecă”, spune primarul din Mihai Viteazu. Ioan Zeng spune că administrația locală se pregătește să avizeze pe raza comunei alte două exploatații de balastru. ”Am cerut de data asta un punct de vedere al Consiliului Județean, vom da avize pentru alte două exploatări de balastru la Mihai Viteazu”, mai spune Ioan Zeng.
O altă exploatare a fost avizată de Agenția de Protecția Mediului și în extravilanul Turzii, la circa 2 km de Râul Arieș, la iesirea de pe DN 1.
Se va găsi vreo soluție pentru terenurile compromise de la Mihai Viteazu? Poate în 4-5 ani, crede primarul,asta doar după rezolvarea conflictelor prin instanță și doar ca o inițiativă privată deoarece nu sunt terenuri deținute de comună. Deoarece diferențele de nivel sunt semnificative, uneori de până la 7 metri, singura alternativă, pe viitor, vor fi tot lacurile cu pești.
Un exemplu de revalorificare a unor astfel de gropi îl reprezintă complexul Trei Lacuri, de la Câmpia Turzii. Lacurile de la Câmpia Turzii sunt tot pe gropile unei vechi balastiere, explică consilierul local Dorin Lojigan. Fostul viceprimar din Câmpia Turzii spune că valoarea estimată a cheltuielilor de amenajare au fost de circa 20.000 de lei iar cheltuielile de populare cu pești s-au ridicat la circa 30.000 de lei. ”Sunt circa 13 hectare acolo, ca cifre relative iar cheltuielile de amenjarea s-au ridicat la circa 50.000 de lei, din care 30.000 de lei au fost pentru repopularea cu pești. Sunt însă niște cifre aproximative”, explică Lojigan.

Limitarea exploatărilor de balastru, posibilă dar aproape ineficientă

O modalitate de a controla apariția exploatărilor de balastru ar fi posibila doar prin lege, dar ar fi un mecanism cu o eficiență redusă, crede prof.univ.dr. Ioan Păcurar, coordonator în cadrul catedrei de Pedologie a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Profesorul universitar spune că în zona Turzii sunt terenuri fertile și că e păcat că acestea să fie afectate, în mod aleator,de exploatările de balastru. ”Acolo în zona Turzii sunt terenuri bune, fertile, aluviale sau chiar cernoziomuri, ar trebui ca oamenii să fie conștienți de asta. Solurile vecine exploatărilor de balastru pot fi compromise doar se depozitează pe ele pământul rezultat din decopertare”, explică prof.univ.dr. Ioan Păcurar. Acesta a mai precizat că există riscul ca exploatările de balastru să fragmenteze terenurile agricole,dar acest lucru ar putea fi evitat dacă s-ar respecta procedurile de refacerea zonelor exploatate. Specialistul în soluri al Facultății de Agronomie mai crede că singurele limitări ar putea veni prin lege, dar că ar fi, cel mai probabil, o măsură prea puțin eficientă. ”Sunt proprietăți private. O soluție ar fi ca scoaterea din circuitul agricol să fie făcută cu mai mare atenție, prin lege. Chiar și așa, nu știu cât s-ar respecta asta. Și acum trebuie făcută scoaterea din circuitul agricol al terenurilor. Nu știu câți o fac”, mai spune prof.univ.dr. Ioan Păcurar.
Trenurile agricole reprezintă una din resursele primare ale unei colectivități, chiar dacă într-un mediul urban precum Turda, acest lucru e perceput cu tot mai mare dificultate. Pe de altă parte, nevoia de dezvoltare, și implicit dezvoltarea construcțiilor impune dezvoltarea exploatărilor de balastru. Ar trebui ca și autoritățile locale să supravegheze cu mai mare atenție fenomenul deteriorării terenurilor agricole? Cu siguranță da, din perspectiva gestionării resurselor. Nu o fac, însă, și pentru că nu au în totalitate pârghii de acțiune și pentru că e vorba de o miză pe termen lung, pe care nu o văd.