La Turda se taie copaci. În lume, autoritățile locale fac eforturi să salveze arborii maturi pe care îi replantează

La Turda se taie copaci. În lume, autoritățile locale fac eforturi să salveze arborii maturi pe care îi replantează by iulie 28, 2020 2 comments

Autoritățile locale de la Turda au dispus tăierea unor arbori maturi pe strada Libertății. Turdenii au copaci turdareacționat și au criticat decizia municipalității. Cel mai probabil arborii au fost tăiați deoarece urmează lucrări de modernizare prin planul de mobilitate urbană.

În alte orașe europene, autoritățile fac eforturi pentru a salva arborii maturi.

Relocarea arborilor nu este o invenție de acum. Încă din anii 70 municipalitățile serioase au convenit faptul că arborii maturi sunt mai valorosi relocați decât tăiați, mai ales când e vorba de arbori ornamentali. Concluzia era logică: unui copac îi ia ani buni să crească.

În unele cazuri mutatul copacilor e dictat de argumente istorice, în alte cazuri sunt argumente sentimentale.

În Minneapolis (SUA), relocarea copacilor e un obicei frecvent, chiar și atunci când se re-amenajează un parc. Mutarea copacilor are mai întotdeauna și un substrat politic. Cetățenii – la fel ca la Turda- se enervează când văd

În Minneapolis (SUA) relocarea copacilor se face iarna. Spre deosebire de Turda știu ce lucrări de investiții vor face vara

În Minneapolis (SUA) relocarea copacilor se face iarna. Spre deosebire de Turda știu ce lucrări de investiții vor face vara

copaci tăiați sau mutilați. Pentru mutarea copacilor plătește întotdeauna Primăria sau autoritățile locale regionale și Divizia Forestieră – echivalentul Gărzii Forestiere de la noi. O astfel de mutare de copaci a avut loc în cazul unui parc. Administrația dorea să modernizeze parcul dar acolo erau câțiva arbori plantați cu cinci ani de zile înainte de voluntari. Din respect pentru munca acestora, copacii au fost mutați și nu tăiați.

Operațiunile de mutat arbori se fac fie că e vorba de repararea rețelelor de utilități fie că e vorba de noi investiții, explică pentru site-ul https://www.urban-forestry.com/ , Ralph Sievert, Director of Forestry, Minneapolis Park and Recreation Board. Pentru relocarea copacilor mai mari se folosesc utilaje speciale care sunt închiriate. Motivațiamutării copacilor e și una pragmatică. Relocarea copacilor se bucură de suportul public. Suportul public se regăsește ulterior în spriinirea bugetului local de către cetățeni. Uneori costurile relocării copacilor sunt plătite chiar de către beneficiarii arborilor. Aceștia se aleg cu niște copaci deja mari. Așa se explică de ce autoritățile din Minneapolis preferă să mute înclusiv arbori mai mari.

Procedura de mutare a copacilor se întâlnește peste tot în lumea civilizată. Chiar și în România, primarilor din marile

Copacii maturi sunt relocati și în Europa, prin proceduri speciale

Copacii maturi sunt relocati și în Europa, prin proceduri speciale

orașe li s-au prezentat mașini de translocat copaci. La Turda, sub managementul primarului Matei, copacii sunt distruși.

Turda pierde ritmul față de orașele verzi ale Europei

Străzile asfaltate din Băile Sărate, pacările din Micro III fără verdeață, defrișările de la Lacul Tarzan și mai nou tăierea copacilor de pe str. Libertății arată că administrația locală de la Turda nu apreciază zonele verzi.

În Uniunea Europeană e altfel. Un studiu recent al Universității din Utrecht, citat de https://www.thegreencity.eu/ arată că poluarea aerului cu particule mai mici de 10 microni au un efect asupra sănătății noastre mai mare decât am crezut. Un alt studiu arată că în orașele cu verdeață, oamenii trăiesc mai mult. Municipalitățile din Europa au constatat astfel că zonele verzi chiar contează. Așa a apărut conceptul de ”Green City”- oraș verde. 

Orașele verzi ale Europei. Arhitecții propun zone verzi nu doar pe străzi. La Turda până și parcările și străzile sunt proiectat doar cu asfalt

Orașele verzi ale Europei. Arhitecții propun zone verzi nu doar pe străzi. La Turda până și parcările și străzile sunt proiectat doar cu asfalt

În Orașele verzi ale Europei, arhitecții propun în unele cazuri proiecte urbane moderne care includ zone verzi suspendate.

2 comentarii

Incepe conversatia
  1. Fransoa Jivenși
    #1 Fransoa Jivenși 30 iulie, 2020, 20:35

    planul de mobilitate urbană(!)nu inseamna altceva decat borduri noi, ca alea “vechi” au fost puse acu 7 -8 ani.
    Alte betoane, în beneficiul…cui?

    Reply this comment
    • Horea Hudrea
      Horea Hudrea Author 30 iulie, 2020, 22:11

      Planul de mobilitate urbană presupunea un plan de gestionare a traficului cu o strategie de reducere a emisiilor de CO2. Gândirea Uniunii Europene a fost corectă și se baza pe faptul că municipalitățile din România vor elabora niște strategii corecte. Pentru asta UE a finanțat două categorii de proiecte. O categorie de proiecte primare prin care flotele de autobuze de transport în comun să fie electrice sau hibrid. Separat, UE a gândit că nu este în regulă să finanțeze cumpărarea de autobuze noi fără să finanțeze și infrastructura rutieră distrusă, pentru acestea. Așa că s-au finanțat și proiecte secundare de reabilitare a drumurilor, plantări de copaci pe marginea lor. Ce au vrut să înțeleagă primarii din România din asta? Că UE dă bani pentru asfaltare și de la premiza asta lucrurile au luat-o razna. În loc să facă planurile de mobilitate urbană corect, pornind de la fluxuri de călători primarii au plecat de la cât am putea să asfaltam gratis. Așa au inventant cifre false privind nr de călători, au inventat rute aiurea și au compromis sensul proiectelor. UE a pus o condiție la finanțarea proiectelor secudare de asfaltare. Proiectul era pentru reducerea CO2 si infrastructura de autobuze, așadar condiția impusă de UE a fost că se finanțează asfaltarea cu condiția să nu crească traficul auto. Așa se face că proiectul 22 decembrie nu are 4 benzi cum ar fi normal. Așa se facă că pe Ștefan cel Mare ar trebui să fie puse limitări de viteză. ideea de bază e că acolo se asfaltează pentru autobuze nu pentru mașini mici așa că se urmăreste reducerea traficului. Ca să le puște asfaltarile la Turda, administrația locală a mai facut o prostie și se pregătesc să păcălească Uniunea Europeană. Au inventat o cursă Salina Turda- Mormântul lui Mihai Viteazu care trebuie să circule de 10 ori pe zi indiferent de anotimp. Inventand cursa, au inventat faptul ca Parcul de la Mormantul lui Mihai Viteazu va fi intens vizitat (inclusiv in noiembrie sau februarie). Au obtinut bani sa modernizeze parcul si sa asfalteze pana acolo. Au creat insă o ruta de autobuz in pierdere deoarece noi cei din Turda stim că nici naiba nu va merge scu autobuzul la Mormântul lui Mihai Viteazul, la ora 8 seara în noimbrie 2022. Cum ruta va fi în pierdere noua societate de transport va avea pierderi. Consecinta va fi că vor crește prețurile la bilete. Nu e rău că se asfaltează chiar și cu aceste mici artificii. E rău că proiectele sunt făcute greșit. Spre exemplu 22 decembrie putea fi proiectat cu 4 benzi si restrictii temporare de viteză (pentru a satisface cerința UE de descurajare a traficului autoturisemlor mici și încurajarea transportului în comun). Avantajul era că restritiile putea fi ridicate dupa perioada de proiect si aveai 4 benzi. Cam asta e cu mobilitatea urbană. O semipăcăleală românescă cu lucruri și bune și rele pentru turdeni

      Reply this comment

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.