Economic Zonal

Holcim va transforma “lacurile piscicole” din Gligoreşti în “sactuare naturale umede”

Holcim România a anunţat demararea procedurilor prin care va modifica proiectul de amenjare a lacurilor piscicole de la Gligoreşti în sanctuare naturale umede. Documentele legate de modificarea proiectului pot fi consultate atât la Agenţia de Protecţia Mediului Cluj cât şi la sediul general al societăţii.

În 2007, Holcim România inaugura o nouă staţie de producere a agregatelor minerale la Gligoreşti (comuna Luna), ca urmare a unei investitii de peste 3,5 milioane de euro. Aceasta era cea de-a cincea statie de agregate deţinută de companie, în România. Staţia de la Gligoreşti deserveşte judeţele Cluj şi Mureş iar echipamentul de sortare, spălare şi concasare este fix şi are o capacitate de procesare a balastrului de 230 tone pe oră.

Potrivit legii, Holcim România ar fi trebuit să amenjeze golurile rămase din exploatarea balastrului în lacuri piscicole. Motivele pentru care lacurile au fost înlocuite cu zone mlăştinoase sunt, unul amuzat iar altul practic, legate, spun oficialii companiei, de păstrarea biodiversităţii.

Potrivit unor surse ideea de a amenaja lacurile piscicicole de la Gligoreşti a căzut atunci când oficialii companiei au costat nu se păstrează apa în gropile balastierei, datorită permeabilităţii solurilor. Cum nu prea ieşea faza cu lacurile piscicole a rămas ideea mlaştinilor.

Alexadru Hosu, manager de resurse minerale al Holcim România explică însă că renunţarea la proiectul iniţial are atât motivaţii tehnice, dar mai ales legate de păstrarea biodiversităţii. “Într-adevăr, am constatat că apa nu era păstrată în zonele pentru lacuri. Motivele sunt mai complexe, ţin permeabilitatea solulului şi de scăderile cotelor hidrografice ale Arieşului şi Mureşului. Aceste cote sunt tot mai scăzute vara, astfel că era puţin probabil să avem acolo lacuri. Motivul principal este însă acela că zonele umede oferă o mai bună şasă de protejare a biodiversităţii”, spune Alexandru Hosu. “Într-un lac sunt două specii de peşti, două tipuri de sufăriş şi nişte păsărele. Zonele umede aduc o mai mare biodiversitate”, spune specialistul Holcim. Acesta a mai precizat că “sanctuarul natural umed” de la Gligoreşti va avea incluse canale de colectare ce vor putea prelua viiturile râului Arieş, astfel că vor avea şi o funcţie de protecţie.

Potrivit lui Alexandru Hossu, “sanctural natural umed” de la Gligoreşti va avea în total o suprafaţă maximă de 140 de hectare, suprafaţă la care se va ajunge de-a lungul timpului, odată cu extinderea exploatării de balastru.

Specialistul Holcim România a mai precizat că ideea Holcim este în concordanţă cu prevederile Convenției Ramsar un tratat interguvernamental sub egida UNESCO semnat pentru protejarea zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice. Sub titulatura puţin pretenţioasă de “sanctuar natural umed” sunt definite întinderile de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți ce nu depășeșc o adâncime maximă de șase metri. Proiectul celor de la Holcim a câştigat în 2013 Premiul de Excelență la un concurs european în care au fost prezentate alte 51 de proiecte de reamenajare a mediului, proiecte depuse de mari companii producătoare de betoane şi agregate.

Oile şi autorităţile locale, principalii inamici ai biodiversităţii

Specialistul Holcim România spune că eforturile companiei de refacere a zonelor exploatate sunt încetinite de către crescătorii de animale şi autorităţile locale. “Începem să refacem o zonă, plantăm arbuştii, sălciile, vegetaţia în ansamblu, apoi vin oile”, mărturiseşte Alexandru Hosu. La aceasta se adaugă birocraţia şi resursele scăzute ale autorităţilor locale ce nu mai supraveghează zonele. De fiecare dată când se intervine din nou în zonele amenajate e necesară o nouă autorizaţie de la primării. În zona carieri de argilă de la Turda, Holcim a început amenajarea unor zone umede, au construit nişte rigole pentru colectarea apelor iar apoi locuitoriii din zonă au încărcat rigolele în căruţe. “Atunci când am făcut rigolele de la cariera de la argilă, le-am făcut din pietre încastrate în mortar, am zis să nu mai punem betoane, să punem ceva mai deosebit. Au venit oameni cu căruţele, au scos pietrele din mortar şi le-au dus, au plecat cu rigolele acasă. Am plantat vegetaţie, au venit evident oile. Acolo în zona aceea sunt mai multe probleme, e şi rampa de gunoi cu tot felul de scurgeri, dar pot să vă spun că în zonele amenajate ca zone umede începuseră să se aciuneze şi mistreţii. Acum au dispărut. Cred însă că lucrurile se vor rezolva în timp şi oamenii vor învăţa să păstreze nu doar să distrugă”, mai povesteşte managerul de resurse minerale al Holcim România.