Guvernul a dublat kilometrii de autostr�zi de pe hârtie. Turda s-a ales cu un drum expres, din 2030

Guvernul a dublat kilometrii de autostr�zi de pe hârtie. Turda s-a ales cu un drum expres, din 2030

Guvernul a dublat kilometrii de autostr�zi de pe hârtie. Turda s-a ales cu un drum expres, din 2030

by februarie 11, 2015 0 comments

Ioan Rus, Ministrul Transporturilor a prezentat marţi, 10 februarie,  noul Master Planul General de Transport membrilor Comisiilor de Transport din Camera Deputaţilor şi Senat.

Varianta actualizat� a Master Planului de Transport, realizat� în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostrad�, pân� în 2030, dublu faţ� de nivelul stabilit în formula iniţial� a strategiei. În septembrie 2014 Ministerul Transporturilor anunţa c� România ar trebui s� construiasc� 656 kilometri de autostrad� şi 2.226 kilometri de drumuri expres pân� în anul 2030, conform Master Planului de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în luna  aprilie 1.800 kilometri noi de autostrad� pân� în anul 2020.

Potrivit noului Master Plan, Turda ar putea beneficia de patru conexiuni rutiere, dar asta pân� în 2030. Prima, prin intermediul  rutei Câmpia Turzii- Târgu Mureş, va fi una cu rang de autostrad� şi ar  urma s� fie construit� în perioada curent�.  Câmpia Turzii-Târgu Mureș-Iași, noul masterplan aduce o noutate. Segmentul Câmpia Turzii- Tg Mureş va avea rang de autostrad�, iar segmental Târgu Mureş Iaşi va fi drum expres. Ce-a de-a doua rut� va fi autostrada Turda-Sebeş. a c�rei lucr�ri au început.

Separat de acestea, Ministerul Transporturilor mai include în scenariile sale alte dou� c�i rutiere de care ar putea beneficia Turda . Prima  este drumul expres Turda-Halmeu  a c�rui construcţie e programat� în perioada 2021-2030 şi care cost�  998 milioane de euro. A doua cale rutier� de care poate beneficia Turda este, pe la Gil�u, este drumul  expres Gil�u-Borş  ce va merge spre nordul ţ�rii.

Proiectele depind de finanţ�ri europene

Guvernul are îns� o problem� pentru a pune în aplicare planurile ambiţioase de construire a miilor de kilometri de autostrad� şi drumuri expres. Comisia European� a aprobat  alocare de bani din Fondul de Coeziune  doar pentru cele dou� mari coridoare din reţeaua TEN-T (Reţeaua European� de Transport). Prin România trec dou� coridoare  TEN-T:  ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa cu extensie spre Sulina şi  unul pe ruta Timişoara – Craiova Bucureşti cu extensie spre sudul Dun�rii.  Separat de aceste dou� coridoare denumite “core”, reţeaua de transporturi din  România mai include şi c�ile rutiere denumite “comprehensive” practic celelalte mari c�i de transport naţionale ca trafic. Guvernul român încearc� s� conving� Comisia European� s� permit� finanţarea din Fondul de Coeziune şi a celorlalte proiecte, în plus faţ� de cele dou� coridoare, dar oficialii europeni au refuzat. O alt� încercare a fost inversarea catalog�rii priorit�ţilor, dar acest proces este unul de durat�. Pentru construirea autostr�zilor, guvernanţii au dou� posibilit�ţi: fie conving autorit�ţile europene s� finanţeze proiectele secundare din Fondul de Coeziune, fie încearc� s� obţin� bani prin intermediul Fondului european de dezvoltare regional.

Trei simul�ri, dou� defavorabile Turzii

Master Planul de Transport ia în calcul trei scenarii diferenţiat din punctul de vedere al costurilor şi al priorit�ţilor. Primul denumit ES (Sustenabilitate Economic�) este un scenariu cu costuri mai mici. Al doilea scenario  EES (Sustenabilitate Economic� şi de Mediu) ia în calcul şi impactul de mediu al reţelei de transporturi şi necesit� costuri mai mari. Cel de-al treilea scenariu, TEN-T  difer� de cele dou� prin faptul c� pune accentul pe investiţiile în cele dou� mari coridoare rutiere cu accent pe zona central� a ţ�rii.

În primele dou� scenarii ES şi EES, Turda ar urma s� beneficieze de cele dou� c�i rutiere suplimentare (Turda/Halmeu şi Gil�u-Borş) cu precizarea c� proiectul pentru drumul expres Gil�u-Borș va fi implementat dup� 2030 în scenariul de implementare ES, iar în scenariul EES, proiectul va fi implementat în perioada 2021-2030.

Turda şi Câmpia Turzii,  salvate de Cluj în „b�t�lia pentru autostr�zi”

Cele dou� municipii de pe Arieş sunt salvate de apropierea de municipiul Cluj, în „b�t�lia pentru autostr�zi”, în condiţiile în care estim�rile arat� c� a  doua localitate a României, ca num�r de locuitori atrage un trafic rutier semnificativ. Tronsonul Turda Cluj Napoca este al patrulea cel mai circulat tronson dup� zonele adiacente  Bucureştiului, Ploieştului, Piteştiului şi similare c�ilor rutiere Iaşi-Roman ori Timişoara-Lugoj.

Zilnic, pe ruta Turda-Cluj trec în medie 20.000 de autovehicule, adic� de dou� ori num�rul maşinilor înmatriculate în Turda. Num�rul de maşini care trec zilnic prin Câmpia Turzii e estimat la circa 10.000.

Acest fapt face ca Turda s� fie inclus�  pe harta celor 29 de noduri de transport din reţeaua economic� primar� a României

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.