Prima expoziţie de art� modern� a Asociaţiei Artiştilor Plastici Cluj

Casino Centrul de Cultur� Urban� Cluj a g�zduit duminic�, 11 ianuarie a.c., de la orele 16, prima expoziţie de art� modern� a Asociaţiei Artiştilor Plastici Cluj. Evenimentul, intitulat VISE RECI, a fost organizat de Prim�ria Municipiului Cluj-Napoca, Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj şi Casino Centrul de Cultur� Urban� Cluj şi a constituit un proiect marca Luminiţa Rusu. Parteneri media: Mioriţa-USA, Ziarul F�clia, Turdanews şi Ziarul 21. Pe simeze au putut fi admirate lucr�ri a 10 artişti: Dana Deac, Ionel Federiga, Maria Moldovan, Maria Larisa Oniş, Dana Ortelecan, Geta Petrovan, Monica Romanca, Luminiţa Rusu, Adela Sâmbotin, Ionic� Todea şi Cornelia Vidraşcu.

                        În expoziţia care cuprinde peste 40 de lucr�ri, s-au remarcat şi câteva lucr�ri de excepţie. Astfel, cei prezenţi au admirat ”Nud”-ul Mariei Moldovan, din Zal�u, executat excelent în tehnica ”en grisaille”, o artist� care în ultimii ani abordeaz� cu curaj tehnica mixt�. Maria Moldovan a venit în expoziţie cu înc� dou� lucr�ri, ”Pustiu mobilat” şi ”Painted world”.

”Portretul American” al Luminiţei Rusu, cea care a fost sufletul acestei expoziţii, pictoriţ� care se las� antrenat� în direcţii mai moderne şi independente îmbinate cu o naivitate şi ingenuitate aproape ludic�, a atras foarte multe priviri al�turi de celelalte lucr�ri ale sale, aflate pe simeze, ”Vise reci”, ”Libertate”, ”Graficul vieţii” şi ”Aşchiuţ�”.

ĂŽn lucrarea ”Viorele”, Geta Petrovan (care a mai expus ”Flori”, ”Flori II”, ”Buchet”, ”Zbor” Ĺźi ”PiatrÄ�”) abordeazÄ� o cromaticÄ� luminoasÄ�, mai clarÄ� decât cea practicatÄ� de impresioniĹźti, fiindcÄ� a reuĹźit sÄ� dezlege misterul unor combinaĹŁiuni de tonuri de violet simfonizate pe o gamÄ� nesfârĹźitÄ�, deĹźi lucrarea are sursa Ă®ntr’o paletÄ� redusÄ� la foarte puĹŁine culori. Impresia privitorului este de primÄ�varÄ� Ĺźi bucurie.

Monica Romanca are la activ mai multe expoziţii de grup şi personale în care uleiul se împleşte cu alte materiale mai puţin convenţionale, p�puşi, material textile, hârtie, chiar plastic, şi ludicul, exceleaz�. Ea abordeaz� cu curaj o pictur� expresiv� şi impresiv� în acelaşi timp. O pictur� care uneori pare a fi naiv�, dar aceast� naivitate este dat� elementele ludice pe care le foloseşte în tehnica mixt�, îndeosebi p�puşi şi juc�rii care ne amintesc de puritatea copil�riei. O artist� tân�r�, care aduce o pat� de culoare într-o lume tern�, mohorât� care ne înconjoar� şi în care speranţa pare uneori c� ar muri. La Casino-ul clujean a expus 6 lucr�ri: ”Tornad�”, ”Visul lui Sindbad”, ”Batracian�”, ”C�utând-o pe Eva”, ”Multivers” şi, nu în ultimul rând, ”Dansul elefanţilor”.

Privitorii au fost atraşi şi de uleiurile Corneliei Vidraşcul: ”Luminiş”, dar îndeosebi ”Gânduri” şi ”Spre vis”, dou� compoziţii lucrate în tehnic� mixt�, care se constituie cea mai plauzibil� metafor� pentru ideea de frumos. Aici artista se reg�seşte pe sine, realizând în acelaşi timp o pl�smuire divin� a lumii, aflându-se în ipostaza de „Creator”. În acest spaţiu de meditaţie, de relaxare şi de fuziune a sufletului cu nostalgiile şi credinţele personale, pictoriţa amplific� motivul c�l�toriei omului spre propria fiinţ�. Într-o dispunere cromatic� mai mult monocolor�, suprafeţele capteaz� lumina şi o reflect� privirii noastre sau o las� s� lic�reasc� discret în spaţii ample prin paleta de albastru-violet şi griuri, metod� pe care Cornelia o st�pâneşte cu priceperea unui maestru.

Ionel Federiga penduleaz� în cele 5 lucr�ri expuse (”Casa bunicii”, ”Mozaic nocturne”, ”Trei generaţii”, ”Vaz� roşie cu flori” şi mai ales ”Bufniţa”) între abstract şi concret, pornind alternativ din ambele extreme. Astfel, elemente gândite realist ori p�rţi fizice ale pânzelor sale, indiferent de conţinut, cunosc rezolv�ri nonfigurative, la nivel de textur�, interferenţe cromatice sau juxta­puneri. Pe cealalt� parte, palete cromatice, linii şi puncte aleatorii tind a se grupa în structuri recognoscibile. Jocul metaforei şi abordarea artistic� amplific� efectul ambivalent în beneficiul ima­ginaţiei şi al activit�ţii intelectuale din actul recept�rii. Ionel Federiga nu picteaz� pentru c� se picteaz� în lume, ci pentru c� are ceva de spus prin semne vizuale şi o face bine.

O frumoas� surpriz� a constituit-o Dana Ortelecan, din Alba Iulia. Lucr�rile sale, ”Toamn� la Mureş” şi, mai ales ”Oraş în ploaie”, sunt percepute ca o fereastr� ce reprezint� simbolul receptivit�ţii şi al deschiderii c�tre lume, realizând în pictura sa interferenţa dintre interior, unde artistul reconstruieşte pe pânz� senzaţii colorate aşezate în regulile compoziţionale ale picturii şi ale lumii figurative şi exterior, acolo unde t�cerea te cuprinde în sunetul ploilor sale sau în tonurile ruginii ale toamnei, te copleşesc t�cerile str�zilor înc�rcate de mistere, care îi asigur� plasticianei momente de inspiraţie şi de reculegere. Aceste imagini te fac s� simţi aerul de dincolo de geam, de unde zarva fireasc� a arhitecturilor ar trebui s� r�zbat�. Îns� ferestrele Danei Ortelecan sunt d�t�toare de întreb�ri, de taine şi de încremeniri în linişti, în vibraţiile mute ale timpului. Din punct de vedere plastic, fragmentele de arhitectur� citadin� se constituie într- un joc de planuri aşezate cu ştiinţa celui pentru care compoziţia nu mai are secrete.

Ionic� Todea a fost o adev�rat� senzaţie pentru cei care îi cunoşteau deja lucr�rile expuse pân� acum. Dedicat cu prec�dere peisajului, Ionic� a expus acum 2 picturi de dimensiuni mari, lucrate în tehnic� mixt�, ”Atelier 1” şi ”Atelier 2”. Pictorul s-a oprit asupra compoziţiei de interior, ochiul s�u staţionând îm atelierele unor meşteri, unde reg�sim diferite motive, de la ustensile la dulapuri arhaice, sârme, lemn, care îi domin� imaginarul. De multe ori privirea face un popas în contextul universului apropiat, unde un instrument de lucru de o simplitate cuceritoare devine motivul unui complex vizual ce poate modifica lumea prin forţa frumuseţii  lui.  Artistul se ap�r� astfel de automatismele contemporaneit�ţii, pe care reuşeşte s� le înl�ture cu penelul s�u de colorist. Un explorator al maselor cromatice şi al volumelor care, supuse unui registru luministic bine cânt�rit în paleta tonalit�ţilor, red� un  ecleraj specific şi o picturalitate obţinut� dintr-o pensulaţie creatoare de fascicule de lumin� grizat�.

Maria Larisa Oniş ne propune prin ”Joc”, ”Incandescenţ�” şi ”Flori de gheaţ�” o regândire a naturii în termenii estetici. Pictoriţa se joac� cu culorile vii, creând flori imaginare pline de viaţ� în care c�ldura cromatic� şi lumina liniştitoare recl�desc energia pozitiv� a unor spaţii de meditaţie. Coloritul dens şi luminozitatea acaparatoare a lucr�rilor sale ne arat� c� pictoriţa este preocupat� de semnificaţiile de dincolo de limitele fizice, proiectând în sfera metafizicii, concretul.

Când priveşti pictura Adelei Sâmbotin ai impresia c� Dumnezeu este aproape, c� ai v�zut locul mâtuirii definitive şi c� acolo ai vrea s� tr�ieşti. Nu doar  liniştea şi energia pozitiv� te îmbie, ci şi lumina colorat�, sub forma iluziei  c� te afli înc� în vis şi parc� nu vrei s� te trezeşti din reveria care ţi-a fost dat� pentru câteva clipe în faţa unei picture simple, evocate în culori puţine, esenţiale, ca albastrurile extrem de rafinate din ”Naşterea timpului”, prin care ea ne m�rturiseşte c� lumea cu lucrurile frumoase ar trebui ar�tate şi tr�ite, f�când apel la meditaţia şi melancolia la care este supus� fiinţa, ca structur� a universului

Dana Deac, prezent� în expoziţie cu 2 lucr�ri în tempera şi acuarel�, ”Rodii” şi ”P�durea de mesteceni”, utilizeaz� culori vii care s� aduc� c�ldur� în suflet, abordeaz� o pictur� simpl�, în stil impresionist, cu pete de culoare, o pictur� pe care s� simţi nevoia s� o priveşti pentru a te elibera de stres, o pictur� care s� te reconforteze, s� te linişteasc� precum un prieten care, dup� ce i te-ai dest�inuit, încerc� s�-i vorbeasc� sufletului t�u şi nu minţii tale.