Exces de zel la Primărie. Află cum va fi afectat Lacul Tarzan în urma intervențiilor de curățare

Exces de zel la Primărie. Află cum va fi afectat Lacul Tarzan în urma intervențiilor de curățare by iunie 13, 2017 0 comments

Primăria Turda a anunțat că a curățat lacul Tarzan de alge și anunță că va omogeniza apa din lac pentru a bloca apariția masei vegetale. Specialiștii Universității Babeș Bolyai numesc inițiava administrației locale drept una mai puțin inspirată. ”Nu cred că este o idee foarte bună omogenizarea apei”, spune conf.dr. Horia Banciu, din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a UBB.

Luată prin surprindere de acțiunea demarată la sfârștiul săptămânii trecute de către Asociația T9 care a curățat în zona lacului Tarzan, Primăria din Turda a transmis printr-un comunicat de presă faptul că a demarat o acțiune de curățare de alge a lacului Tarzan.

Odată cu începerea sezonului cald, angajații SVSU din cadrul Primăriei Municipiului Turda au efectuat o activitate de curățare a lacului Tarzan de mătasea broaștei, precum și de oxigenare și omogenizare a apei. Una din metodele folosite pentru dispariția acesteia este oxigenarea și omogenizarea apei, acestea fiind efectuate cu ajutorul unei motopompe”, a precizat administrația locală, printr-un comunicat de presă.

Specialiștii Facultății de Biologie și Geologie Cluj din cadrul UBB sunt însă mai rezervați cu privire la intervențiile Primăriei Turda, mai ales cu privire la cele de omogenizare a apei.

Ecosistemele acvatice saline sunt caracterizate de absența curenților acvatici. Apa în astfel de lacuri este stratificată. Coloana de apă se împarte în trei straturi complet distincte ca însușiri fizice și chimice, generând o paletă de nișe ecologice diferite, pe o distanță de doar câțiva metri adâncime. ”Stratul superficial al lacurilor sărate adânci este bine oxigenat, luminat, supus unor fluctuații sezoniere de temperatură și cu o salinitate moderată (3-9%), fapt care favorizează o abundență de răcușori de sare (Artemia sp.) ce se hrănesc pe seama fitoplanctonului (alge microscopice verzi, diatomee). Alga roșie Dunaliella este și ea prezentă. Tot în suprafață (până la circa 3 m adâncime), există o comunitate numeroasă de bacterii aerobe halotolerante autotrofe (cianobacterii) și heterotrofe (Halomonas, Salinivibrio, Salicola etc.). Într-o porțiune relativ îngustă, între 3 și 4 m adâncime, are loc o schimbare dramatică a parametrilor fizico-chimici: salinitatea urcă abrupt la peste 25%, concentrația oxigenului scade semnificativ la valori aproape de zero, pH-ul se schimbă și el de la 8 (ușor bazic) la 6 (ușor acid). Acest strat este o unul de tranziție, fiind dens populat de bacterii fotosintetizante anoxigenice, verzi și purpurii, răspunzătoare de consumul compușilor organici în condițiile privării de oxigen odată cu oxidarea formelor minerale ale sulfului (sulf elementar, sulfuri). Sub 5 metri adâncime pătrundem într-o lume stranie, întunecată și … densă: salinitatea ajunge aproape de saturație (circa 30-33%), densitatea apei fiind, în consecință, foarte ridicată (1,24 g/L). Am putea spune că este aproape imposibil ca un scafandru să poată înota în acest strat de apă. Totodată, apa, aproape anoxică, devine impenetrabilă la lumină, temperatura sa fiind stabilizată la circa 14oC pe toată durata unui an. Aici este habitatul exclusivist al unor procariote extremofile: archaea halofile, precum Halobacterium salinarum, dar și bacterii halofile anaerobe adaptate să viețuiască heterotrof și al căror rol în circuitul elementelor C, N, P și S este vital pentru menținerea lacurilor sărate ca ecosisteme vibrante, sănătoase” se precizează într-o lucrare conf. univ. dr. Horia Banciu , dr. Andreea Baricz, drd. Ștefan-Adrian Andrei. Autorii studiului concluzionează că lacurile saline formează niște ecosisteme extrem de complexe.

Conf dr. Horia Banciu a explicat pentru InfoAries.ro că omogenizarea apei în Lacul Tarzan va duce la eliminarea efectului heliotermal, un important factor de cură din lacurile saline.Specialistul de la UBB spune că curățarea algelor nu va afecta ecosistemul lacului sărat dar atrage atenția asupra faptului că nămolul sapropelic se formează doar dacă există apă sărată și un aport bogat de masă vegetală. Cu alte cuvinte, algele din lac contribuie la formarea nămolului terapeutic.

”Lacul Tarzan a fost de o buna bucata de vreme influentat de activitatile umane. In general, astfel de ecosisteme se “regleaza” singure in timp. Unicitatea ecosistemelor acvatice sarate in care se incadreaza si Lacul Tarzan rezida chiar in salinitatea lor, cu alte cuvinte, atata timp cat Lacul Tarzan nu este diluat cu apa dulce, el va ramane un ecosistem stabil, chiar daca este aerat sau algele indepartate. Mai mult, valoarea (daca vreti) economica sau pentru comunitatea locala este data de namolul sapropelic (namolul negru) de pe fundul lacului, namol care este format numai daca apa ramane sarata si numai daca exista un aport bogat in masa vegetala. Daca actiunea de a “curata” de alge nu are neaparat un efect consistent, nu cred ca este o idee foarte buna omogenizarea apei. Lacul Tarzan (la fel ca lacurile din strandul Salinei Turda: Ocnei si Rotund) este un lac heliotermal, efect datorat stratificarii apei. Daca apa este omogenizata, se pierde aceasta stratificare si, deci, si efectul heliotermal. Administratorii Strandului Salina Turda reusesc sa intretina acest efect foarte bine si corect in lacurile Ocna si Rotund”, spune conf.dr Horia Banciu.


Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home/infoaries/public_html/wp-content/themes/fraction-theme/includes/single/post-tags.php on line 4

Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home/infoaries/public_html/wp-includes/class-wp-comment-query.php on line 399

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.


Warning: Illegal string offset 'rules' in /home/infoaries/public_html/wp-content/themes/fraction-theme/functions/filters.php on line 196

Warning: Illegal string offset 'rules' in /home/infoaries/public_html/wp-content/themes/fraction-theme/functions/filters.php on line 197
<