După un deceniu de păcăleli, autoritățile promit modernizarea cartierului Barbu Lăutaru

După un deceniu de păcăleli, autoritățile promit modernizarea cartierului Barbu Lăutaru

După un deceniu de păcăleli, autoritățile promit modernizarea cartierului Barbu Lăutaru

by septembrie 30, 2016 0 comments

Romii de pe Barbu Lăutaru din Turda s-au mobilizat în prima acțiune publică prin care au făcut curățenie, în mod organizat, în cartierul în care locuiesc.

Acțiunea ”Împreună pentru comunitate. Vino și Tu” este un proiect Romact prin care Consiliul Europei sprijină comunitățile de romi. La finalul acțiunii de curățenie, 50 de copii romi au primit ghiozdane și rechizite în valoare de 50 de euro, fiecare.

La acțiune au participat și primarul Cristian Matei și reprezentanți ai autorităților locale. Municipalitatea din Turda pregătește însă un alt proiect de modernizare și reabilitare a locuințelor din zona Barbu Lăutaru, un proiect cu finanțare europeană care ar îmbunătăți condițiile de trai din zonă.

Vineri, 30 septembrie 2016 pe strada Barbu Lăutaru din Turda e mai multă gălăgie decât de obicei. De regulă, în mijlocul străzii, pe lateralele căreia curg ape ce nu ajung în canalizare, copii bat mingea și strigă. Gălăgia zilnică a copiilor și mingile trântite de porțile caselor au împărțit strada în două. În stânga, românii ce și-au ridicat gardurile până la cer, în dreapta romii, gălgioși și parcă puși pe ceartă. Românii se simt amenințați și spun că le e frică, romii se simt neînțeleși și ostracizați și spun că sunt discriminați. Și unii și alții trăiesc în zonă tensionați, puși pe ceartă.

Gălăgia de vineri este însă atipică, deoarece romii de pe Barbu Lăutaru s-au mobilizat să-și curețe cartierul și strada. În timp ce romii dau cu mătura pe stradă și adună gunoaie, românii sunt baricadați în case. Este un eveniment, însă.  Pentru prima dată romii de pe strada Barbu Lăutaru sunt implicați într-un proiect de curățire a zonei.

ulei

Un locuitor și-a pus ulei de mașină  pe borduri, înainte ca acțiunea de curățenie a străzii să înceapă

În mod ostentativ, un român și-a vopsit bordurile și fundația casei cu ulei de mașină astfel încât copii să nu se mai joace cu mingea lângă proprietatea lui. E o formă de apărare, proprietarul venise în Consiliul Local cu doar o lună în urmă pentru a cere sprijinul autorităților în păstrarea liniștii și ordinii publice în zonă. Se plângea de faptul că copii romi îi distrug casa, se cațără pe gard aruncă cu lături pe casă.

Dinspre Salină, coboară un autocar cu turiști maghiari ce se înghesuie la ferestre și scot înfrigurați telefoanele mobile pentru poze. Vor avea și alte amintiri despre Turda.

Pe stradă gălăgia e în creștere. Organizatorii le-au adus romilor cizme de cauciuc. Cutia cu cizme e lăsată la o poartă în ideea că organizarea e făcută de romii din cartier: fiecare să-și ia după cum crede. ”O-nceput țigănia”, spune un adolescent rom, în timp ce câteva femei râd, dar cu supărare. Sunt supărate că la împărțitul cizmelor s-au înghesuit cei mai înstăriți de pe Barbu Lăutaru iar cei mai săraci au fost dați deoparte. Câte două trei perechi de cizme dispar aruncate peste un gard, vreo două femei dispar spre casă cu sacii de menaj iar mănușile, mai multe ca cizmele, ajung și la copii de 2-3 ani. Organizatorii evenimentului numesc asta ”o mică eroare” în timp ce romii mai săraci, excluși de la împărțitul cizmelor spun ” asta-i țigănia, asta-i o țeapă”.

primar11

Primarul i-a ascultat pe oameni mai bine de o oră, apoi a anunțat că va trimite funcționarii publici să-și noteze problemele. Aceștia au mai notat problemele din zonă și 2005, 2007, 2008, 2011 și 2013.

Este așteptat și primarul, care vine și stă de vorbă cu oamenii. Problemele sunt cam aceleași ca acum un deceniu: sărăcia, lipsa apei curente și a canalizării, situația încurcată a caselor- și-au construit unii peste alții barăci fără autorizații de construcție, lipsa serviciilor de salubritate deoarece oricum nu plătesc ridicarea gunoiului. Unul dintre ei îmi spune că îi va cere primarului o casă. Stă cu cinci copii într-o baracă. ”Toți cinci merg la școală, și eu și femeia muncim”, spune omul. Crede că primarul Cristian Matei le va rezolva problemele deoarece știe că celor de pe Margaretelor  ”le-a rezolvat ” apa.

Avem șobolani cât pisicile”, spune o femeie. Mă conduce să-mi arate cum arată spatele unei case. Prin crăpătura gardului se văd moloz, gunoaie menajere, lenjerii și plasticuri aruncate de-a valma peste oase calcinate, toate formând o nouă fundație, una fetidă, organică gata să cuprindă întreaga casă din chirpici.

Dacă ne-ar lăsa un container aici și o roabă, noi am curăța”, spune femeia. O discuție despre cum a ajuns gunoiul acela după casă și în cât timp s-a întâmplat asta și de ce, e acum o discuție inutilă. Reprezentanții Primăriei promit containere. O femeie îi vorbește primarului Cristian Matei despre nevoia canalizării apoi îi înșiră un întreg pomelnic de probleme. ”O să vină cineva să le noteze. Am în cap problemele a 60.000 de turdeni, nu am cum să le țin minte”, se scuză primarul. Oricum mai fusese pe aici în mod oficial în urmă cu patru ani.

Acțiunea de curățare a cartierului Barbu Lăutaru s-a desfășurat în cadrul programului Romact, un program demarat în 2013 de către Consiliul Europei și Comisia Europeană. Scopul programului e acela de a asista autoritățile locale în derularea unor acțiuni în comunitățile de romi.

Municipalitatea din Turda a anunțat, încă de anul trecut, că lucrează la un proiect mai complex pentru zona Barbu Lăutaru, acela de reabilitare a locuințelor. Finalizarea proiectului depinde însă de câțiva factori, dacă va fi finanțat de către UE, dacă romii vor fi convinși să se mute temporar. Reabilitarea zonei Barbu Lăutaru va fi un proiect ambițios, complicat atât pentru autorități cât și pentru locuitori dar care, dacă va reuși, va micșora problemele sociale din zonă.

Un deceniu de păcăleli pentru romii din Turda

bl

Viceprimarul Lucian Nemeș nu a ajuns  pe Barbu Lăutaru în 30 septembrie 2016. Fusese pe aici acum trei ani, tot în calitate de viceprimar, evident pentru a-și nota problemele romilor

În 2011, un vechi locuitor al străzii Barbu Lăutaru, Nicodim Garnea se plângea de faptul că apa pluvială se scurge pe strada Barbu Lăutaru, de pe strada Viilor. Acesta reclama faptul că nu e canalizare și ape reziduale se scurg din zona locuințelor de romi.  Virginia Peteanu, șef serviciu în Primăria Turda promitea rezolvarea situației la fel și directorul tehnic Emil Dardai. După patru ani, Virginia Peteanu e pensionară, Emil Dardai a revenit director tehnic al Primăriei Turda iar apa curge la fel pe Barbu Lăutaru.

În 2013, un grup de funcționari publici vizitau Barbu Lăutaru. Era cam a patra vizită a autorităților, în zonă. Singurul consilier local prezent a fost Clara Adamossy (UDMR), membră a comisie de cultură a Consiliului local. Clara Adamossy se rătăcise pe acolo din bun simț, era reprezentanta în Consiliul Local a unei alte minorități, cea maghiară. A încercat ulterior să reamintească în Consiliul Local problemele romilor. A luat cuvântul la diverse dar nu a ascultat-o nimeni, atunci. Funcționarii publici au notat în 2013 problemele cu care se confruntă oamenii. De fapt notaseră același probleme și în 2005, 2008 și 2012. Era trimiși să noteze problemele locuitorilor de pe Barbu Lăutaru în special în anii electorali. Una dintre probleme, absența actelor de identitate a fost parțial rezolvată printr-un proiect cu fonduri europene. Unii spun că preocuparea autorităților locale de a asigura acte romilor nu a fost întru-totul altruistă – accesul la sistemul de sănătate gratuit, șomaj ori protecție socială ci că avea legătură cu participarea acestora la vot.

Istoria promisiunilor făcute romilor a început însă acum un deceniu, tot într-o toamnă.

În noiembrie 2005, Consiliul Local aproba constituirea grupurilor mixte care să pună la cale o strategie de integrare a romilor. Decizia era luată în Programul de Acțiune Romii 2005-2006. Grupul mixt de lucru (format din funcționari publici, polițiști, inspectori școlari și reprezentanți ai romilor) avea să se înființeze în iulie 2005 iar programul de acțiune avea să fie votat patru luni mai târziu.

Componența Grupului Mixt de Lucru avea să se schimbe de atunci anual, în anii 2006 și 2007. Tot anual, autoritățile locale aprobau regulamentul după care funcționa această comisie mixtă. Trecuseră șase ani de la HG 430/2001 privind Stategia Guvernului Romaniei de a Îmbunatătăți Situația Romilor, primul act decizional prin care guvernul se angaja că va sprijini situația acestei etnii.

Marele rezultat la Turda era acela că autoritățile reîmprospătau anual comisia pentru romi și tot anual votau câte un nou regulament după care comisia funcționa.

În 2007, autoritățile locale și-au amintit că strategia privind romii (oricum neaplicată până atunci) era valabilă doar până în 2006 și că e nevoie de alta nouă. În luna martie 2007, consilierii turdeni aprobau strategia 2006-2008. Un an, romii din Turda au rămas fără strategie. Oricum nu băgaseră de seamă deoarece și cu strategia făcută era cam tot la fel.

Strategia prinvind sprijinul romilor nu a fost, la Turda, niciodată mai stufoasă de cinci pagini. În cele cinci pagini, grupul mixt de lucru cuprindea toate problemele cu care se confruntă cei 5000 de romi ce locuiesc în Turda.

În toamna anului 2015, grupul mixt de lucru se întâlnea din nou la Primăria Turda. Făcuseră o nouă strategie încă din primăvară, dar aceasta nu ajunsese timp de 6 luni de zile pe ordinea de zi a Consiliului Local. Venise vara și consilierii erau în vacanță. Nu era nicio grabă cu aprobarea strategiei, oricum și celelalte de dinainte erau doar chestii scrise pe hârtie și pe care autoritățile locale nu le-au respectat aproape deloc.

Încă din 2005, strategiile pentru romi, scrise la Primărie, conțineau texte de genul ”organizarea de întâlniri trimestriale ale primarului și consiliului local cu liderii comunitatii de romi” ori ”Organizarea de conferințe trimestriale pe marginea interesului pe care trebuie sa il manifeste autoritățile în vederea menținerii stării de sanatate a tuturor cetățenilor în special a celor defavorizați”.

Printre altele, era prevăzut ca în 1 iulie 2007 să funcționeze primul job-club care să îi sprijine pe romi în căutarea unui loc de muncă. Trimestrial, autoritățile locale se angajau să organizeze întâlniri cu romii pe tema alfabetizării, conduitei civice și comportamentului în societate, pe teme de educația sanitară și planning.

În septembrie 2007 ar fi trebuit să își deschidă porțile primele cluburi școlare destinate copiilor romi prin intermediul căruia aceștia să fie sprijiniți în procesul educațional. În octombrie 2007, la Casa de Cultură ar fi trebuit să funcționeze primul ansamblu folcloric al romilor.

Au existat însă și trei proiecte care au avut drept țintă etnicii romi. Unul din ele, finanțat din fonduri Phare 2002 urmărea înființarea unei secții de croitorie în colaborare cu Școala 5 din Poiana. Demarat în 2004-2005, proiectul s-a volatilizat în 2010, odată cu radierea firmei Damar srl ce preluase aparatura cumpărată pe fonduri europene. Un alt proiect a fost cel privind „Centrul comunitar de igienă şi sănătate”, proiect cu finanţare din Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), în valoare totală de : 517.964 lei din care 477.126 lei finanţare nerambursabilă și 40.838 lei de la bugetul local.

Pentru a sintetiza: strategiile destinate romilor din Turda, comasate pe câte cinci pagini prevedeau atât bazaconii parcă copiate din planurile cincinale comuniste dar și lucruri care ar fi determinat schimbări majore. Au fost prevăzute cursuri, conferințe, consultări publice cu mediul de afaceri și cetățeni dar și măsuri precum angajarea în structurile MAI și ale Poliției Locale sau în structurile sanitare a unor persoane de etnie romă.

Vorbim despre strategii scrise pe hârtie încă de acum un deceniu. Unele din lucrurile scrise acolo par avioane, povești de adormit copii care nu ar putea nicicând să fie puse în practică. Chiar și așa însă, din strategiile pentru romi, la Turda s-a realizat mai puțin de 10 %.

Romii din Turda și prin extensie turdenii, au pierdut un deceniu în care niște politici sociale coerente și bine aplicate ar fi redus tensiunile și decalajele sociale.

Acest eșec nu e însă doar al autorităților locale. Strategiile pentru romii din Turda au fost scrise împreună cu liderii acestei etnii iar de aplicat nu au fost aplicate de fapt, niciodată.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.