Aparatele ce salvează vieți lipsesc din dotarea școlilor turdene

Aparatele ce salvează vieți lipsesc din dotarea școlilor turdene

by ianuarie 27, 2020 0 comments

Unitățile școlare din Turda nu sunt dotat cu defibrilatoare externe, un aparat de intervenție rapidă ce ar putea salva viața celor care suferă un stop cardiac.

Dotarea unităților școlare cu un astfel de aparat nu este o obligație legală dar măsura ar putea fi adoptată de autoritățile locale.

Defibrilatoarele externe sunt acum aparate moderne, nu costă mult, cel puțin nu pentru un buget cum este cel al municipiului Turda. În plus aparatele au indicații vocale în limba română privind utilizarea.

InfoAries.ro va solicita Primăriei Turda un amendament la bugetul local prin care unitățile școlare din Turda să fie dotate cu astfel de aparate printr-un program de finanțare multi-anual.

În octombrie 2019, Departamentul pentru Educație al Regatului Unit al Marii Britanii lansa un ghid privind utilizarea defibrilatoarelor externe în școli. Ghidul, care este în același timp și un document cu date statistice își propune să determine școlile din UK să cumpere și să păstreze în perimetrul lor un defibrilator extern. ”Rata medie de supraviețuire în urma unui atac de cord este de 2- 12% pe teritoriul Regatului Unit. Cu toate acestea, rata de supraviețuire a ajuns la 75% acolo une un defibrilator a fost folosit cu promptitudine”, se arată în studiul Departamentului de Educație din Marea Britanie.

Defibrilatorul, un aparat tot mai modern ar putea salva vieți. Merită cumpărat din fonduri publice?

În România, ghidul de resuscitare elaborat de Consiliul Național Român de Resuscitare precizează că  defibrilarea realizată în 3-5 minute de la instalarea stopului cardiac poate creşte rata supravieţuirii cu mai mult de 50-70%. Consiliului Național Român de Resuscitare e o organizație ce a luat ființă prin reunirea reprezentanţilor societăţilor medicale din România,Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă, Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România, Asociaţia Serviciilor de Ambulanţă din România, Societatea Română de Chirurgie, Societatea Română de Neurochirurgie, Colegiul Medicilor din România, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Societatea Română de Pediatrie.

Statisticile CNRR arată că la fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic, iar în unul din zece astfel de cazuri, pacientul nu supraviețuiește. În România, tot mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani ajung la spital cu infarct. În anul trecut, o femeie a murit în ștrandul Durgău. S-a încercat resuscitarea acesteia cu masaj cardiac. Salina Turda nu a avut însă un defibrilator extern.

Medicii spun că defibrilatorul poate face diferența dintre viață și moarte. ”În toată povestea asta cu resuscitarea aparatul cel mai important este defibrilatorul, care folosit rapid poate face diferența între viață și moarte. În rest masajul cardiac extern se poate face de către orice persoană cu minimă pregătire- ar fi bine să fie predat in școli. Ventilatia pe mască necesită deja un personal antrenat. Să vă răspund la intrebare, singurul aparat necesar pentru resuscitare este defibrilatorul automat, care însă lipsește atât din școli cât si din alte locuri aglomerate: sali de sport, gară/autogara, spații comerciale”, explică dr. Lehel Csergo, medic primar la Spitalul Municipal „Dr. Cornel Igna” Campia Turzii

Ar putea municipiul Turda să investească printr-un program multi-anual de 2-3 ani în dotarea cu defibrilatoare atât pentru școli cât și pentru spații publice din oraș?

Cât costă un defibrilator și care e utilitatea lui pentru Turda?

Medicii sugerează dotarea zonelor publice cu defibrilatoare. Spațiile comerciale mari, gările și autogările, școlile mai ales cele cu săli de sport deschise închirierii pentru public, spațiile comerciale importante, precum Salina Turda sau Centrul SPA sunt printre obiectivele care ar necesita o dotare cu un defibrilator extern. Un astfel de aparat costă circa 9500 de lei. Primăria a cheltui în 2020 circa 14 milioane de lei pentru ”servicii recreative”. Din aceștia 2,2 milioane de lei sunt cheltuieli cu sportul. Alți 900.000 de lei vor fi cheltuiți cu ”alte servicii culturale” și circa 3,1 milioane de lei vor fi cheltuielile materiale la capitolul învățământ.

În mod paradoxal, se alocă bani sportului din oraș însă autoritățile nu se gândesc să aloce și fonduri pentru cumpărarea unui aparat ce ar salva viețile sportivilor în cazul unor accidente precum infarctul sau stopul cardiac.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.