Administrație rurală: Doi din zece consilieri locali au studii superioare. Cum decid aleșii de la sate?

Administrație rurală: Doi din zece consilieri locali au studii superioare. Cum decid aleșii de la sate?

Administrație rurală: Doi din zece consilieri locali au studii superioare. Cum decid aleșii de la sate?

by octombrie 13, 2015 0 comments

Nivelul de expertiză a Consiliilor Locale din comunele adiacente Turzii este unul deosebit de scăzut, în condițiile în care, în medie, doar unul din 10 consilieri locali au studii superioare. Majoritatea membrilor Consiliilor Locale sunt persoane cu studii medii ori chiar elementare.
Atunci când regulamentele și legislația modernă eșuează, împreună cu dialogul instituțional, primarii apelează și la soluții inedite:preotul și slujbele religioase pentru alungarea Necuratului.
Politologii americani au identificat în anii 70 unul din paradoxurile guvernării democratice: cei care decid sunt întotdeauna mai prost informați decât cei care execută. Acest paradox transpus în administrația locală înseamnă faptul că întotdeauna Consiliile Locale vor fi mai prost informate decât primarii și serviciile de specialitate ale Primăriilor. Fenomenul este unul firesc, deoarece autoritățile executive se implică zilnic în gestionarea problemelor unei localități. Nivelul scăzut de educație tehnică dar și administrativă dar și pradoxul amintit anterior ridică o întrebare legitimă:

Care este capacitatea de decizie a Consiliilor Locale din mediul rural?

Augustin Duca, primarul comunei Săndulești spune că în Consiliul Local,doar unul din 10 consilieri locali au studii superioare. Primarul mărturisește că experienta administriativă i-a lăsat un gust amar. ”Dacă știam cum merg lucrurile, nu candidam. De trei ori am vrut să renunț, dar persoane apropiate mie m-u oprit”, spune Augustin Duca. Mandatul său a debutat cu un conflict mocnit între el și Consilierii Locali. Primarul din Săndulești spune că acum lucrurile s-au mai temperat, dar că administrația locală din mediul rural suferă din lipsa experților iar aleșii locali, consilierii, au cunoștințe administrative reduse. ”În comune, șeful consilierilor locali e secretarul”, crede Augustin Duca.
Fiindcă dialogul instituțional dintre Consiliul Local și primar, necesar într-o administrație publică modernă, a eșuat inițial la Săndulești, primarul a recurs la o soluție demnă de zona rurală: a chemat un preot să sfințească primăria și ”să-l scoată pe dracu din Primărie”. Prezența preotului și sfeștania au avut un efect mai mare decât regulamentul de funcționare al Consiliului Local, legea administrației publice locale ori proiectele necesare comunei, iar relația dintre dintre Consiliul Local și primar s-a temperat.
Ioan Racolța, primarul comunei Călărași dă cifre mai generoase: patru din 11 aleși locali au studii superioare. Ioan Racolța spune că nu s-a confruntat în mandatele sale cu probleme complicate și că, în general, Consiliul Locala are o bună capacitate decizională. Primarul precizează însă că pentru probleme complicate apelează la o firmă de consultanță.

”Punctual, pe proiecte mai complexe avem o firmă de consultanță ce asigură consiliere atât pe probleme tehnice, de administrație, cât și pe probleme juridice. Nu e o firmă anagajată permanent, doar pentru proiecte importante”, spune primarul. Ioan Racolța explică și care sunt cauzele principale pentru care, în mediul rural, decidenții sunt mai ales persoane cu studii medii. ”În primul rând mediul rural are foarte puține persoane cu studii superioare. Apoi, partidele la întocmirea listei de candidați au în vedere două criterii majore: să aleagă din fiecare sat o persoană și aceasta să fie o persoană cu notorietate”, spune Ioan Racolța. Cele două criterii, reprezentantivitatea spațială și notorietatea, ce-a din urmă asociată cu averea ori numărul de neamuri, reduc importanța altor criterii precum educația ori expertiza tehnică într-un domeniu.
Modul de alegere a candidaților din mediul rural aduce mai mult cu alegerea unor reprezentanți obștești decât cu selectarea unor candidați performanți ori capabili să iși asume decizii administrative.

Laurențiu Tor, primarul comunei Luna spunecă în Consiliul Local doar unul din membri are studii superioare. Laurențiu Tor evaluează capacitatea decizională a Consiliului Local ca fiind la un nivel mediu. ”Nu sunt probleme mari, Consiliul Local are o capacitate de decizie care, cred eu, e de nivel mediu”, spune primarul din Luna.
Laurențiu Tor spune că ideea ca administrația locală din zona rurală să apeleze la firme de consultanță ori la experți independenți pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a lua decizii poate fi bună dar va avea un efect limitat. ”Fiecare om vine cu un bagaj propriu, adesea limitat, de educație tehnică, educație administrativă ori educație politică. Dacă vine un expert nu știu cât ar înțelege. Mai important mi se pare ca aleșii locali să se informeze din timp. Proiectele de hotărâri să fie discutate în prealabil de consilieri și primari, nu doar să vii la ședințele de Consiliu Local și să le citești în aceeași zi. Nu resping însă ideea ca firme de consultanță să ofere suport Consiliului Local”, spune primarul Laurențiu Tor. Acesta mai spune că adesea voturile din Consiliul Loca au substrat mai mult politic decât unul legat de comunitate. ”În Consiliul Local Luna, PNL ar trebui să fie majoritar, dar există divergențe între consilierii ce provin din PDL și cei din PNL. Nu pot ascunde pisica, nu am mereu votul consilierilor din propriul meu partid”, spune Tor.

Facilitatorii comunitari și consultanța externă pot fi soluții pentru adminstrația rurală

imageSoluția pentru creșterea capacității de decizie a administrației publice din mediul rural este mixtă și diferă de la caz la caz, crede prof.univ.dr Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj. Prof.univ.dr Călin Hințea, care e și titularul cursurilor de Management Public și Planificare Strategică în Sectorul Public, spune că pe de-o parte trebuie să folosească mai intens serviciile specializate ale Primăriilor iar pe de altă parte trebuie urmărite intens liniile de finanțare pentru cursuri și specializări în administrația publică.

Sunt două chestiuni principale legate de acest subiect. Prima din ele e aceea că aleșii locali nu sunt selectați în baza unor norme, ei reflectă ceea ce comunitatea valorizează. Al doilea aspect e acela că aleșii locali au acces la aparatul de specialitate al Primăriilor, care adesea e insuficient folosit. Cu cât comunele sunt mai aproape de Cluj, cu atâta au acces la resurse, inclusiv resurse de personal”, spune universitarul clujean.
Acesta a mai precizat cu există posibilitatea pentru localitățile rurale să apeleze la facilitatori comunitari, persoane care să întocmească proiecte și să fie plătite din sumele alocate acestor proiecte. Soluția firmelor de consultanță poate fi deasemenea folosită. În ceea ce privește selecția candidaților pe listele partidelor politice, Călin Hințea spune că procedurile vor fi întotdeauna subiective și guvernate de interesul partidelor de a obține voturi.
”Partidele cauta oameni, care să aducă voturi. Stabilirea unor criterii precum nivelul educației sunt subiective. Gândiți-vă că Reagan a fost ales președintele SUA fiind un actor de filme de mâna a doua, nici măcar actor în filme de primă serie și a avut un impact major ca președinte al Statelor Unite. Criteriile de stabilire a listelor de candidați depind mult de cea ce alorizează comunitatea. Desigur ar fi ideal să fie selectate persoane cu o înaltă educație, dar acesta e un criteriu în final subiectiv”, a mai precizat decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

Călin Emilian Hințea este profesor universitar doctor, titular al cursurilor de Management Public și Planificare Strategică în Sectorul Public. În prezent este decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai și Profesor asociat la Michigan State University. A ocupat funcția de șef al catedrei de Administrație Publică (2004-2012) și funcția de Secretar de Stat în cadrul Aparatului Propriu de Lucru al Primului Ministru (2008-2010). Senior Editor al Revistei Transilvane de Știinte Administrative (revistă ISI). Bursier post doctoral Fulbright la Michigan State University și Salzburg Seminar fellow.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.