A murit în timp ce comuniștii îi deratizau celula cu geamul închis. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei îl comemorează

A murit în timp ce comuniștii îi deratizau celula cu geamul închis. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei îl comemorează by februarie 20, 2017 0 comments

A murit după ce comuniștii i-au deratizat celula, cu geamurile închise. Alte surse spun că s-a spânzurat în 30 august 1950, la 3 luni de la întemnițarea sa în pușcăria de la Sighet. 

El și contemporanii săi au fost victimele unor schimbări politice radicale, sfârşind în detenţie, la canal, sărăciţi şi blamaţi pentru împlinirile lor.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță o expoziție în memoria lui Alexandru I. Lapedatu, istoric și om politic român și a fratelui său geamăn Ion I. Lapedatu, guvernator al Băncii Naționale (1944-1945) și membru de onoare al Academiei Române.

afisMNITa Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) vă invită în data de 24 februarie 2017, ora 14.00, la deschiderea expoziţiei „Destine transilvănene de excepţie: fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu în lumina documentelor”, un proiect amplu, iniţiat la 140 de ani de la naşterea fraţilor Lapedatu, realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Braşov, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Fundaţia „Colegiul European”, Cluj-Napoca, Colecţia Johanna Wild, Colecţia dr. Ioan Opriş şi Banca Naţională a României – Sucursala Regională Cluj. Evenimentul va avea loc la sediul de pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2, Cluj-Napoca

Expoziţia prezintă destinele a doi membri marcanţi ai vieţii politice şi culturale transilvănene, fraţii Alexandru Lapedatu (1876-1950) şi Ion Lapedatu (1876-1951), reflectate în lumina documentelor. Excelând profesional, Alexandru Lapedatu în domeniul istoriei şi Ion Lapedatu în domeniul bancar, ambii şi-au pus amprenta deopotrivă asupra vieţii culturale şi politice româneşti din prima jumătate a secolului al-XX-lea, influenţând definitoriu prin acţiunile lor destinul României.

MNIT deţine în Colecţia de Istorie Contemporană un număr impresionant de documente, manuscrise, corespondenţă, brevete şi medalii, fotografii care au aparţinut familiei Lapedatu şi care au fost donate muzeului de Ana Victoria Macavei, fiica lui Alexandru Lapedatu, dar şi documente elaborate de Secţia pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice, prezidată de Alexandru Lapedatu în perioada 1921-1941.

Alexandru Lapedatu a fost istoric, autor a unui număr impresionant de articole, studii şi monografii şi profesor al Universităţii Dacia Superioară din Cluj, unde devine decan (1921-1922) şi prodecan (1922-1923) al Facultăţii de Litere şi Filozofie. A fost responsabil pentru înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională. Începând cu anul 1918 devine membru activ al Academiei Române, vicepreşedinte în 1931, 1935 şi mai apoi preşedinte al acestei prestigioase instituţii, în perioada 1935-1938. A ocupat funcţia de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, a fost preşedinte al comisiilor pentru organizarea Arhivelor şi Muzeelor din Transilvania. Ca om politic s-a remarcat prin activitatea sa în cadrul Partidului Liberal, ocupând funcţia de Preşedinte al Senatului (1936), Ministru al Cultelor şi Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu, Barbu Ştirbey, Vintilă Brătianu şi Gh. Tătărăscu şi Ministru de Stat pentru Ardeal în guvernul I. G. Duca. Alexandru Lapedatu a urmat şi o carieră diplomatică, a fost responsabil cu transportul tezaurului României la Moscova în anul 1917 şi a fost numit ca expert al delegaţiei române la Tratativele de Pace de la Paris (1918-1919). A fost arestat în anul 1950 de autorităţile comuniste şi a murit la Sighet în acelaşi an.

Ion Lapedatu a făcut carieră în domeniul bancar, fiind responsabil pentru organizarea băncilor autohtone şi pentru reformarea sistemului bancar transilvănean, având calitatea de director al Băncii Naţionale a României (1928) şi mai apoi aceea de Guvernator (1944-1945). Pe lângă o carieră profesională de excepţie, Ion Lapedatu s-a numărat printre artizanii Muzeului ASTRA, a colaborat la numeroase publicaţii precum Gazeta Transilvaniei, Luceafărul, Telegraful Român, fiind şi profesor emerit al catedrei de Finanţe Publice şi Private la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. Ca om politic s-a remarcat ca delegat în cadrul Comisiei pentru executarea Tratatelor de Pace de la Paris, ca mai apoi să ocupe funcţia de Ministru de Finanţe în guvernul Averescu (1926). În perioada comunistă şi-a pierdut toate funcţiile şi mijlocele de subzistenţă, a fost încarcerat şi a murit la Bucureşti, în timpul investigaţiilor.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.