Social Turda

Reclamații privind zgomotele din Parcul Teilor. Autoritățile nu gestionează bine problema

by Horea Hudrea iunie 29, 2020 0 comments

“Bună dimineața. Locuiesc lângă Parcul Teilor și în fiecare dimineață suntem treziți la ora 6.30 de dl cu ‘matura’ electrica cu motor de drujba care curata parcul. Oare nu mai sunt asistați social care sa mature în liniște? Seara nu putem dormi până târziu din cauza urletelor și concertelor din foișoare, dimineața ne trezim cu drujba, parcul asta e de groază”, sună o reclamație preluată pe grupul Sesizări Turda.

Sesizarea nu e singura iar pe tema zgomotelor din parc părerile sunt împărțite.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru un somn bun, un zgomot ce trebuie să fie constant sub 30 de decibeli iar zgomotul făcut de o persoană să nu depășească 45 de decibeli. Peste aceste valori apar bolile. 

Autoritățile locale de la Turda nu tratează problema cu seriozitate ci doar vag. Dacă autoritățile locale prin Consiliul Local ar stabili norme clare, oamenii n-ar mai fi nevoiți să se certe pe rețelele de socializare.

Înainte de a citi acest articol, haideți să ne schimbăm pentru o secundă unghiul de abordare. Problema nu e câți decibeli ”scoatem” fiecare din noi într-un parc. Problema este câți decibeli suntem sau sunt nevoiți cei din jur să asculte.  Pentru a înțelege acest lucru putem face un experiment. În articol veți găsi un link către un soft de măsurare a decibelilor. Înregistrați un zumzăit la 65 de decibeli și ascultati-l două ore. Veți vedea apoi că percepția asupra sunetelor, se schimbă.

Tinerii, în special familiile cu copii susțin că vârstnicii se plâng nejustificat de faptul că e zgomot. Vârstnicii spun că nu mai au liniște. Și unii și alții au dreptate. Autoritățile locale sunt cele care ar trebui să rezolve situația.  Până pe la 45 de ani nici măcar nu auzi zgomotele stresante din jur așa că nu poti intelege de ce se agită pensionarii. Pe la 50 devin deranjante iar pe la 60 pot fi de nesuportat. Psihicul nostru obosește și nu ai cum să fii la 60 de ani ca la 40 de ani.

”Problema nu e zgomotul copiilor care e unori cam cât un cârd de vrăbii. Problema e că apar în grupurile de copii câte 1-2 care urlă non stop și care nu sunt supravegheați. Ascultati cu atenție cum se joacă și veți descoperi că sunt 1-2 copii care efectiv sunt isterici. La mine în cartier sunt vreo 2 care pot urla la maximum 15 minute fără oprire și uneori o și fac”, explică o pensionară din Micro I.

Unii părinți își liniștesc copii, alții nu. Nu trebuie să-l amuțești,  însă nici când copilului urlă ca disperatul nu e în regulă. Sunt părinți care atunci când urlă copii lor în casă se enervează, dar care cred că e foarte normal să urle în parc pe motiv că ”e afară”.

Ar fi civilizat ca lumea să  respecte măcar 4 ore de liniște pe zi, de la 14 la 18?

Autoritățile locale, ineficiente și depășite de situație

Peste tot în lume sunt reguli privind limitarea zgomotului. În Uniunea Europeană, zgomotele urbane sunt atât de mari încât sunt considerate o problemă de mediu. Încă de acum un deceniu, medicii au descoperit că zgomotele crescute cresc anxietatea. Spre exemplu creșterea cu doar 10 decibeli a zgomotului în proximitatea unui aerport a coincis cu creșterea cu 28% a medicamentelor pentru anxietate. Un alt studiu a arătat că 25% din persoanele care locuiesc lângă străzi puternic circulate sunt predispuse la depresie.

Persoanele expuse la zgomot pot dezvolta mai repede probleme cardiace precum fibrilația atrială. Principala complicație a fibrilatiei atriale este accidentul vascular cerebral. În fibrilația atrială, contracțiile haotice ale atriilor pot face ca sângele să  formeze cheaguri care pot produce accidentele cerebrale.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru un somn bun, un zgomot ce trebuie să fie constant sub 30 de decibeli iar zgomotul făcut de o persoană să nu depășească 45 de decibeli. Dacă se depășesc constant valorile acestea apare pierderea somnului și  bolile.

În România prin lege, zgomotul ponderat acceptat în parcuri e de 55 decibeli. Ca o idee, ciripitul păsărilor e pe la 44 de decibeli, la circa 50 de decibeli e cum vorbim de obicei acasă iar la 60 de decibeli e zgomotul de conversatie in restaurat sau cum sună un aparat de aer conditionat masiv de la 30 de metri.

Așadar zgomotul maxim dintr-un parc trebuie să fie undeva între ciripitul păsărilor și zumzetul constant dintr-un restaurat plin.

Pe linkul de mai jos puteți măsura zgomotul propriei voci, pentru a înțelege câtă gălăgie poate fi făcută în parc.

Free Online Loudness and Sound Meter by Youlean

No, all audio data is being used locally. It has the ITU-R BS.1770-4, or dB A-Weighted mode. Analyzing from the microphone will not give you accurate SPL-Loudness values since it is limited to the hardware on which it is being used. If you want to know the exact SPL-Loudness level please use professional hardware made for that use.

În 2005, autoritățile centrale au aprobat o hotărâre de guvern privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant care însă se aplică doar aglomerărilor urbane mari, ce corespund în parte celor mai mari muncipii reședință de județ din România.

Indicatorii de zgomot cu minime și maxime sunt însă valabili pe tot teritoriul național.

La Turda, autoritățile locale au o singură prevedere vagă în Hotărârea Consiliului Local nr. 199 privind buna gospodărire a municipiului Turda din septembrie 2019. Aceasta prevede că cetățenii trebuie ”să nu polueze fonic, să nu producă zgomot prin ambalarea repetată a motoarelor sau prin orice alte mijloace pe domeniul public, dacă acestea tulbură liniștea publică”. E doar o prevedere vagă și total depășită de situație.

Cum e la Manchester și Milano

Manchester și Milano, învinse de Turda într-o competiție europeană,  au lucrurile mult mai clar lămurite decât Turda, atunci când e vorba de zgomotul urban.

Consiliile Locale au cartografiat harta zgomotelor. Specialiștii vorbesc nu despre reducerea zgomotelor ci despre prevenirea lor, adică o abordare proactivă.

Regulile privind zgomotele din parc sunt descriptive și clar enunțate. Manchester spre exemplu are nu mai puțin de 4 organisme locale care monitorizează zgomotele: Protecția Mediului, Sănătatea Mediului, Directoratul pentru cartiere, și Consiliul Local.

Situația este tratată cu o asemenea seriozitate încât Consiliul Local din Manchester a reglementat nivelul zgomotului pentru evenimentele publice, inclusiv frecvența cu care zgomotele crescute pot fi făcute în parc. Practic, e clar reglementat totul, de la zgomotul aparatelor de aer condiționat până la zgomotul din zonele comerciale.

Pe site-ul Consiliului Local din Manchester locuitorii pot sesiza zgomotele excesive înclusiv lătratul în execes al câinilor sau zgomotele trecătorilor.

Ce ar trebui să facă autoritățile locale? 

Să cartografieze harta zgomotelor urbane

Să stabiliească norme ș limite clare pentru zgomot.

Să adopte un plan pentru limitarea zgomotelor urbane