Ziua Limbii Maghiare a rămas nesărbătorită oficial la Turda. Autoritățile locale și xenofobia

Ziua Limbii Maghiare a rămas nesărbătorită oficial la Turda.  Autoritățile locale și xenofobia by noiembrie 14, 2019 0 comments

Ziua Limbii Maghiare a rămas nesărbătorită la Turda. Programul Casei de Cultură are prevăzute pentru această toamnă și ”conferințe culturare” dar nicio referire la o sărbătorire a limbii materne a maghiarilor, în condițiile în care această minoritate reprezintă, oficial, circa 8,98% din populația Municipiului Turda.

De-a lungul timpului maghiarii s-au confruntat și cu xenofobia autorităților locale din zonă. A rămas memorabilă decizia aberantă a Consiliului Local Cluj prin care o stradă ce purta denumirea unui poet maghiar a fost schimbată deoarece taxiurile nu răspundeau la solicitări.

Proiectul legislativ privind declararea zilei de 13 noiembrie ca Zi a limbii maghiare a fost adoptat de Senat la 16 iunie 2015, aceasta fiind prima Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la 13 octombrie 2015. Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei limbii maghiare a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 11 noiembrie 2015, iar Legea 279/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial la 17 noiembrie 2015.

Potrivit acesteia, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii maghiare se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători. Acestea pot fi sprijinite de către autorităţile administraţiei publice locale şi de organizaţiile nonguvernamentale interesate în aceste evenimente.

La Turda, Ziua Limbii Maghiare a fost sărăbătorită doar în cadrul Școlii Josika Miklos, dar administrația locală controlată de PSD nu a acordat nicio importanță zilei în care trebuia să se sărbătorească limba maternă a maghiarilor din oraș.

Frica de SIDA a șters denumirea unei străzi cu numele unui poet maghiar

Limba maghiară și exponenții săi culturali au avut de suferit în ultimii 15 ani chiar la Cluj. În 2005, Consiliul Local Cluj schimba denumirea străzii Jenő Dsida în Pablo Picasso. Motivul invocat era acela că pe strada respectivă stau mulți artiști iar printre argumente se număra și acela că taximetriștii nu vor să onoreze comenzile pe ”strada SIDA”.

Jenő Dsida, născut la Satu Mare și mort la Cluj, a fost un poet și traducător maghiar din Transilvania. Din română în maghiară a tradus poezii de Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Șt. O. Iosif, Emil Isac și Tudor Arghezi.

Născut pe 17 mai 1907 la Satu Mare, Dsida Jenő  (foto) a studiat Dreptul la Cluj, unde a fost redactor la mai multe reviste. A tradus în maghiară poezie din latină, română, germană şi rusă (Catul, Baudelaire, Horaţiu, Puşkin etc.). A publicat volumeleLeselkedő magány (Singurătatea la pândă, 1928);Nagycsütörtök (Joia Mare, 1933); Az angyalok citeráján (Pe ţitera îngerilor, 1938). A murit la 7 iunie 1938. I-a fost tradus în româneşte volumul Peisaj cu nori (Kriterion, 1974), cu o prefaţă de Ştefan Augustin Doinaş.

Binecuvântare  (autor Dsida Jenő)

Binecuvântată fie lumea care se roteşte trist,
dătătoare de-atât de puţin bine,
şi oamenii furnici
ce mişună în ea cu ţelurile lor.

În râuri peşte mult să fie
iar în păduri sălbăticiuni,
în locul meu să afle alţii
pacea vieţii.

Binecuvântate fie femeile
care mi-au zâmbit:
dulci ca mierea să le fie sărutările,
să aibă copii frumoşi.

Şi binecuvântaţi fie băieţii blonzi
care în lumina torenţială din martie
pe un câmp părăsit
se vor juca
cu oasele mele.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.