Romii din Turda nemulțumiți de invazia de goange și șoboloani. Primăria recunoaște că proiectul de apă-canal are mici deficiențe

Romii din Turda nemulțumiți de invazia de goange și șoboloani. Primăria recunoaște că proiectul de apă-canal are mici deficiențe by iulie 4, 2019 0 comments

Romii din Turda sunt nemulțumiți de curățenia zonelor în care locuiesc, de serviciile sociale din oraș și se plâng de faptul că pe anumite zone, proiectul de reabilitare a rețelei de apă-canal se face cu omisiuni.

Liderii romilor spun că în general sunt mulțumiți de sprijinul administrației locale a primarului Cristian Matei, în special de faptul că autoritățile au au extins infrastructura de apă și lucrează la îmbunătățirea infrastructurii stradale în cartierul Margaretelor și Colonia de Ciment.

Lucrările de sistematizare din zona Barbu Lăutaru au fost deasemenea menționate ca un pas înainte în îmbunătățirea calității vieții.

Romii se plâng că zonele în care locuiesc sunt invadate de goange și șoboloani. Autoritățile spun că salubrizarea cartierelor periferice depășește 100.000 de lei.

Întâlnirea liderilor romi cu reprezenați ai administrației locale a avut loc la începutul acestei săptămâni în contextul în care în 2019 expiră planul local de îmbunătățire a situației romilor. O astfel de strategie este o obligație legală a autorităților locale dar de regulă măsurile trecute pe hârtie au prea puțin de-a face cu realitatea.

În 2010, primarul Tudor Ștefănie, liderii romilor Mihaly Berczi și Ştefan Silaghi – consilier local împreună cu 8 elevi mergeau în Belgia, la Bruxelles la invitația Asociației ASBL MERGEM VZW . Programul era denumit în mod generos ”Speranța 2010” și urma să se finalizeze cu modernizarea locuințelor de romi de pe str. Arieșului. Tot pe strada Arieșului ar fi urmat să fie construit un centru medical. Proiectul a sfârșit în stil românesc, cu un scandal și în ceață. În 2010, proaspăt întorși de la Bruxelles, liderii locali vorbeau despre reabilitarea zonelor locuite de romi. Pe listă era apa și canalizarea de pe Nicolae Teclu și sistematizarea străzii Barbu Lăutaru. După 9 ani, lucrurile încep să se miște și autoritățile au demarat lucrări de extindere și reabilitare a rețelelor în cele două cartiere. Proiectele se derulează însă cu probleme.

Reprezentantul romilor, din Colonia de Ciment spune că lucrările la rețelele de apă canal din fonduri europene nu au fost prevăzute pentru toată strada Nicolae Teclu. ”La Nicolae Teclu 17, nu se face. Oamenii au vrut să pună dubele în drum să nu-i lase să lucreze”, spune reprezentantul romilor. Ovidiu Găină, directorul tehnic al Primăriei Turda recunoaște că proiectul de apă canal este incomplet și crede că situația e din vina proiectanților. ”A fost o a treia parte, consultanții, care au făcut proiectul. Este o omisiune, dar canalizarea va fi introdusă din fonduri locale. Nu se va asfalta Nicolae Teclu până nu se face canalizarea”, a explicat directorul tehnic. Prudent, Ovidiu Găină nu a precizat când vor fi finanțate lucrările de pe Nicolae Teclu, din bugetul local.

Invazie de goange și șobolani. Curățarea gunoiului din cartierul Margaretelor costă 100.000 de lei

Reprezentanții romilor, în special cei de la Partida Romilor cu care PSD are un protocol de colaborare au apreciat colaborarea cu administrația publică locală în special faptul că administrația lui Cristian Matei a început modernizarea infrastrucuturii de servicii publice și cea stradală din cartierele locuite de romi.

Liderii romilor cer însă o implicare mai mare a autorităților, în special salubrizarea, deratizarea și dezinsecția zonelor. ”E invazie de goange și șobolani, ar trebui acțiuni sanitare mai periodice”, a comentat un reprezentant al etniei. Autoritățile se apără și spun că salubrizarea costă mult, romii refuză să deschidă ușile la deratizări și nu au contracte de salubritate. Potrivit directorului tehnic Ovidiu Găină, doar salubrizarea zonei Margaretelor costă 100.000 de lei.

Romii vor avea din toamnă o nouă strategie locală

Romii vor avea de la sfârșitul acestui an sau cel târziu din primăvara următoare o nouă strategie de sprijin. Întâlnirea din această săptămână a fost una premergătoare iar grupul de lucru local ar urma să se întâlnească din nou în septembrie.

Planul local de intervenție pentru romi 2017-2019 nu a fost îndeplinit. Eu existat măsuri educative și de consiliere profesională, dar marile proiecte privind îmbunătățirea condițiilor de locuire nu au demarat la amploarea propusă.

Nu au fost finanțate noi locuințe sociale nici modernizarea celor existente, nu a existat o extidere a rețelei sanitare pentru romi și nici proiecte mari de sistematizare.

Administrația locală a demarat după aproape un deceniu modernizarea rețelelor de apă canal în cele trei zone locuite de romi. Problema e că aceste proiecte nu sunt o consecință a unor politici sociale ci rezultatul proiectului tehnic al Companiei de Apă Arieș.

Autoritățile locale funcționează, în problema romilor reactiv și nu proactiv. În primăvara acestui an, InfoAries.ro relata faptul că în 2016 romii au fost mobilizați să curețe zona Barbu Lăutaru. O parte a gunoaielor adunate au rămas în saci neridicați până 2019.

Romii vor avea o strategie din 2019. Probabil ca și în cea veche vor figura proiecte ridicole pentru anul 2020, de genul amenajării unui centru de igienă și sănătate în unități de tip container. Rămâne de văzut și când vor salubriza autoritățile locale gunoaiele din cartierele cu romi. În 2019 sau în primăvara anului 2020, înainte de alegeri.

Deficiențe în politicile locale de integrare a romilor

    • Autoritățile locale nu adoptă un dialog cu comunitatea. Tonul adoptat de autorități e unul acuzator și violent iar unele soluții sunt aberante. Exemplu: discursul primarului Cristian Matei de la Ziua Romilor, cu soluții de tipul ”popularea blocurilor sociale cu polițiști” sau reproșul autorităților locale că persoanele sărace nu deschid ușa pentru a permite deratizarea.
    • Serviciile sociale și cele tehnice ale Primăriei colaborează prost și nu se consultă. Așa se ajunge în situații ridicole în care toate locuințele sociale sunt proiecte cu 1 cameră, deși familiile vulnerabile au în medie 4 membri. Relocarea în locuințe sociale cu 1 camer a unor familii numeroase ar duce la încălcarea legii
    • Unele proiecte nu se finalizează sau se realizează prost: exemplul sacilor de gunoi neridicați de 3 ani de pe Barbu Lăutaru sau a proiectului incomplet de apă-canal de pe Nicolae Teclu.
    • Lucrările de infrastructură nu sunt consecința unor proiecte sociale integrate ci ca urmare a unor proiecte tehnice de investiții. În acest caz componenta socială este absentă.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.