Primul audit al performanței instituțiilor publice locale, realizat de cetățeni

Primul audit al performanței instituțiilor publice locale, realizat de cetățeni by mai 3, 2016 0 comments

Performanţa primăriei din Cluj Napoca este văzută de cetăţeni ca fiind una medie şi a obţinut un indice mai mic de performanţă decât primăria din Târgu Jiu sau Focşani. În perioada Octombrie 2015 – Aprilie 2016, Fundația Progress alături de 250 voluntari și peste 1600 cetățeni au auditat performanța primăriilor și a instituțiilor publice locale din 14 orașe prin aplicarea unui chestionar de analiză a percepției. 

Desfășurat în Bistrița, Brașov, București (Sector 6), Cluj-Napoca, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Focșani, Oradea, Ploiești, Piatra-Neamț, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu-Jiu și Tîrgu Mureș, auditul performanței a reprezentat un exercițiu practic prin care voluntarii din proiectul “Al Treilea Spațiu al Cetățeniei Active” și-au consolidat competențele de participare publică. Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de conveniență având 115 cetățeni/oraș (în medie 60 pentru primărie și 55 pentru serviciile publice auditate), evaluând percepția acestora cu privire la performanța instituțională. Instituțiile și furnizorii de servicii publice locale vizate de audit au fost: Regia Autonomă de Transport București, SC Aquabis SA Bistrița, Regia Autonomă de Transport Brașov, Spitalul Județean de Urgență Cluj, Spitalul Județean de Urgență Deva, Biblioteca Județeană „I.G. Bibicescu“ Caraș-Severin, SC Transport Public SA Focșani, SC Termoficare Oradea SA, Spitalul Județean de Urgență Prahova, Inspectoratul Şcolar Județean Neamț, Inspectoratul Şcolar Județean Vâlcea, Spitalul Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava, Inspectoratul Şcolar Județean Gorj și Spitalul Clinic Județean Tîrgu Mureș.

Potrivit unui comunicat al Fundaţiei Progress, cea care a realizat acest sondaj, chestionarul de audit a măsurat percepția pe 5 seturi de dimensiuni-cheie (etică şi moralitate; imparţialitate şi lipsa conflictelor de interese; încredere şi responsabilitate; calitate şi competenţă; transparenţă şi participare publică), ceea ce a permis calcularea unui indice al performanței per instituție, exprimat numeric între 10 și 50 (10 fiind scorul minim de performanță, iar 50 – scorul maxim). Primăria Cluj se află pe locul 7 din 14 primării analizate, cu o performanţă medie de 22,88. Spre comparaţie, primul loc în clasament este ocupat de primăria Focşani, care are indicele la 28,61, iar pe ultimul loc se află primăria sectorului 6 Bucureşti, cu un indice stabilit la 14,97. Pentru serviciile oferite, în judeţul Cluj a fost analizată şi activitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, care a fost cotată cu performanţă slabă, cu un indice de 17,60. În clasamentul instituţiilor publice, pe primu loc, cu performanţă medie, se situează Biblioteca Județeană “I.G.Bibicescu” din Drobeta-Turnu Severin, cu un indice de 23,12, iar pe ultimul loc se află Spitalul Judetean de Urgență Prahova (performanță slabă), cu indicele de 12,75.

Toate rezultatele obținute de primării și servicii publice reprezintă percepția lotului de cetățeni investigați și nu pot fi generalizate pentru întreaga comunitate, precizează reprezentanţii Fundaţiei Progress.

“Al Treilea Spațiu al Cetățeniei Active” este un proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, din cadrul Fondului ONG România, cu o sumă nerambursabilă în valoare de 220.884 EUR. Proiectul este implementat de Fundația Progress (www.progressfoundation.ro) în parteneriat cu Biblioteca Națională a României și cu alte 13 Biblioteci Județene din România.

În Cluj Napoca, Fundaţia Progress a deschis anul trecut un centru de inovare socială, în spaţiul Bibliotecii Judeţene. „Octavian Goga”. Cuibul democrației din Cluj-Napoca se înscrie într-o rețea de alte 4 cuiburi care au fost lansate până la mijlocul lunii iulie 2015 în bibliotecile publice din Târgu-Jiu, Deva, Brașov și Suceava. Inspirate de “cuibul lecturii” creat de Mark Reigelman (un artist din Statele Unite care a construit „cuiburi de lectură” inedite pentru locuitorii din Cleveland) și folosind materiale în valoare de 1600 EUR, cuiburile democrației din România sunt medii, ambiente sau chiar instalații amenajate de către voluntari pentru membrii comunității largi, pentru a încuraja și susține practicarea valorilor democrației: dialog, schimb
de idei, participare activă.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.