Municipalitatea din C.Turzii a demarat prima investiție majoră a anului, capela mortuară

Municipalitatea din C.Turzii a demarat prima investiție majoră a anului, capela mortuară by februarie 13, 2017 2 comments

Autoritățile din Câmpia Turzii au inaugurat astăzi, în prezența a 7 preoți și a IPS Andrei, Arhiepiscop al Clujului, prima investiție majoră din 2017, o nouă capelă mortuară. Construirea noii capele va diminua o parte a disputelor apărute între preoți, în ultimii ani. Construirea capelei se face după amânări ce s-au întins pe durata a 6 ani de zile.

De la eveniment au lipsit reprezentanții celorlalte culte, deși obiectivul de investiții este finanțat din bugetul local și e gândit să ofere servicii mortuare interconfesionale. Cultele neoprotestante sunt ușor nemulțumite, dar tolerante față includerea pe fațada capelei a unei cruci , simbol major al confesiunilor ortodoxe și catolice.

Istoria construirii capelei de la Câmpia Turzii a debutat acum 6 ani, la începutul anului 2011 când preotul Vasile Rusu i-a cerut primarului Ioan Vasinca să susțină construirea unei capele confesionale. Primarul de atunci a fost de acord dar a murit înainte de alegeri. Noul primar, Radu Hanga a amânat proiectul de investiții și a motivat că principalele sale obiective de investiții, promise în campania electorală, urmăresc modernizarea piețelor din oraș.

Proiectul a fost preluat de către liberali și viceprimarul de atunci, Dorin Lojigan care a reușit în 2015-2016 să includă proiectul capelei pe lista de investiții a municipalității.

Noua capelă va liniști unele dispute dintre preoți

În dezbaterea publică din februarie 2015, organizată de Primăria Câmpia Turzii privitoare la buget, preotul Vasile Rusu, alături de ginerele său preotul Alin Mazăre dar și câțiva enoriași au intervenit public pentru a cere finanțarea capelei mortuare. Discuțiile de atunci s-au transformat atunci într-un spectacol public.  Cei doi preoți au acuzat atunci administrația publică de faptul  că tărăgănează intenționat construirea capelei., din motive politice. Ulterior, construirea capelei a devenit motiv de dispute politice între PSD și PNL. La dezbaterea publică din 5 februarie 2015, preotul Vasile Rus a lăsat să se înțeleagă că finanțarea construcției noii capele a fost blocată și prin influența preotului Simion Felvinți, parohul Bisericii Sf. Ilie Prorocul din Câmpia Turzii, parohie ce  avea din 1999 o suprafață concesionată de la Consiliul Local, pe 99 de ani și pe care s-a construit o capelă mortuară. 

Disputele dintre preotul Vasile Rusu și Simion Felvinți aveau însă o rădăcină mai veche. Parohia ’’Sf.Ilie Proorocul’’ la care slujește preotul Felvinți a fost înființată și prin intervenția preotului Vasile Rusu. În perioada 1999-2000, preotul Vasile Rusu (Parohia Câmpia Turzii 3) și preotul Petru Baciu (Parohia C Turzii 2) cădeau de acord să cedeze credincioși pentru înființarea unei noii parohi. Sf Ilie Prorocul a apărut ca o parhohie cu 30% din credincioși cedați de preotul Rusu și 70% cedați de preotul Petru Baciu. Potrivit unor surse din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, confirmate de preoți din zonă, noua parohie era vizată de către preotul Vasile Rusu, pentru ginerele său preotul Alin Mazăre. Apariția de la Urca,  a preotului Simion Felvinți a dat peste cap planurile preotului Vasile Rusu care și-a luat credincioșii înapoi. Preotul Petru Baciu a încercat să-l suțină pe Simion Felvenți,   inclusiv  ideea acestuia de a construi o capelă. Simion Felvinți și Petru Baciu au căutat un proiect pentru noua capelă de la Ioan Botezătorul și l-au preluat pe cel al bisericii din Cartierul Primăverii, din Turda. Simion Felvinți nu doar că i-a suflat preotului Vasile Rusu o parohie de sub nas, dar a reușit și construirea unei capele. Construirea noii capele ar putea diminua ranchiuna dintre cei doi preoți.

Bisericile neo-protestante, ușor nemulțumite dar tolerante

Valoarea totală a proiectului de la Câmpia Turzii se ridică la circa 800.000 de lei, a precizat primarul Dorin Lojigan, bani asigurați din bugetul local. Potrivit lui Dorin Lojigan, construirea noii capele mortuare e ”un motiv de bucurie pentru administrația locală”, în condițiil în care de 6 ani se urmărește construirea capelei. Dorin Lojigan a denumit construirea noii capele mortuare drept ”cea mai mare investiție din primele 7 luni, de la preluarea mandatului”.

capela1

Confesiunile neoprotestante ar prefera o capelă fără simboluri specifice Bisericilor ortodoxe, dar spun că nu sunt deranjate de prezența crucii pe fațada capelei

Proiectul capelei mortuare de la Câmpia Turzii, ce include o cruce lipită de fațadă este privit diferit de reprezentanții confesiunilor creștine neoprotestante. Majoritatea reprezentanților bisericilor nepro testante cred că ar fi bine ca pe noua capelă să nu existe un însemn specific unei biserici. Spun însă că nu sunt deranjați în mod deosebit de crucea care face trimitere la confesiunea ortodoxă și cea catolică.

Pe noi nu ne deranjează crucea, e până la urmă un simbol al creștinismului”, spune Nelu Aron, pastor al Bisericii Penticostale „Betel” Câmpia-Turzii. Pastorul penticostal spune că au folosit până acum fără probleme și capela Parohiei Ioan Botezătorul. ”Noi avem o relație bună și cu preotul Simion Felvinți. Folosim capela Bisericii Ortodoxe cu tot ce e în încăpere, fără probleme”, a mai precizat pastorul Nelu Aron.

Dacă e gândită ca o capelă interconfesională, ni s-ar părea normal să nu existe niciun însemn care să aparțină de vreo biserică, fie că e ortodoxă, penticostală sau adventistă. Dar dacă biserica ortodoxă împinge lucrurile atât de mult înspre a avea un astfel de semn, noi nu ne împiedicăm de asta, ne putem ține serviciul religios după regulile noastre”, a precizat Iosif Pașca, președintele Conferinței Transilvania Nord a Bisericii Adventiste de Ziua A Șaptea.

Viceprimarul muncipiului Câmpia Turzii, Szabo Robert a precizat că proiectul ar putea fi modificat doar prin aprobarea Consiliului Local. ”Proiectul pentru această capelă este unul aprobat de către Consiliul Local, este o capelă pentru toți, toate cultele. Acest proiect poate fi modificat doar cu aprobarea Consiliului Local”, a precizat viceprimarul Szabo Robert.

2 comentarii

Incepe conversatia
  1. nedumeritu'
    #1 nedumeritu' 13 februarie, 2017, 20:26

    Am citit bine? Preoții au cedat și au luat înapoi enoriași?!? Capela pentru ginere? Parohie suflata? Credeam ca suntem în secolul XXI!

    Reply this comment
    • Horea Hudrea
      Horea Hudrea Author 14 februarie, 2017, 06:02

      Da, Parohia Câmpia Turzii V a fost înființată prin transferul unor credincioși către nou înființata parohie. Ulterior înțelegerii inițiale unul din preoți și-a luat credincioșii înapoi. Un regulament intern al Bisericii Ortodoxe Române dar și al Arhiepsicopiei Cluj precizează că parohiile din orașe pot fi atribuite preoților doar pe bază de concurs. Asta e pe hârtie, în fapt se recurge la tot felul de tertipuri. La Câmpia Turzii, spre exemplu doar vreo 2 preoți au ocupat posturile prin concurs, restul au fost numiți prin diverse metode. Una dintre metode e să fii numit preot misionar la o parohie, pe lângă preotul principal. Apoi să te rogi să moară acesta și să primești tu nominalizarea pe post, desigur fără concurs sau cu un concurs formal.

      Reply this comment

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.