Cartierul de coșmar al Aiudului. Oameni forțați să trăiască în sărăcie

Cartierul de coșmar al Aiudului. Oameni forțați să trăiască în sărăcie by septembrie 25, 2019 0 comments

În toamna anului 2010, aproximativ 25 de familii de romi au fost evacuate dintr-o clădire de locuinţe sociale din centrul Aiudului. Rapoartele autorităților și relatările din presă relatează într-un mod elegant despre ”o relocare” într-o ”clădire dezafectată” a cazarmei militare.

Cu câteva luni înainte, în iulie 2010, prin Hotărârea Consiliului Local 122, autoritățile locale constatau că imobilul în care locuiau romii se impune a fi evacuat datorită condiţiilor insalubre şi stării tehnice care nu prezintă siguranţă în exploatare. Ulterior, imobilul avea să fie retrocedat.

De fapt, cele aproximativ 80 de persoane au fost aruncate în afara orașului, pe malul Mureșului într-o zonă în care a funcționat o cazarmă militară. ”Relocarea” a avut loc prin luna noiembrie, cu câteva săptămâni înainte de ninsori.

În Poligon- zona de relocare de pe malul Mureșului, unde astăzi locuiesc circa 90 de oameni, există o singură cișmea cu apă, un singur abonat la energia electrică, ce dă vecinilor curent. Nu există gaz metan, iar oamenii ard cauciucuri în sobe și, din când în când, se spală în râu.

La aproape 10 ani de la evacuarea forțată a romilor, pe o tarla, pe malul Mureșului, administrația locală nu a găsit soluții, iar Cartierul ”Poligon-Hotar” de la Aiud rămâne coșmarul perfect al locului în care ai putea vreodată să locuiești.

Aruncați pe malul Mureșului, romii din Aiud au fost condamnați la o viață în sărăcie

Aruncați pe malul Mureșului, romii din Aiud au fost condamnați la o viață în sărăcie

Ca membră a Uniunii Europene, România are o legislație generoasă, inclusiv în problemele legate de locuire. ”Locuința socială trebuie să îndeplinească niște standarde. Trebuie să fie dotată cu utilități, trebuie să existe spații adecvate pentru odihnă, pentru prepararea mâncării și spații pentru igienă. O locuință socială nu e nicidecum o locuință inadecvată sau un refugiu”, explică arhitectul Lorin Niculae, coordonator Asociației Arhipera, ce lucrează pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire în comunităţi aflate în sărăcie extremă. Potrivit legii, au acces la o locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie.

Locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale pe baza unor criterii stabilite anual. Pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, în primul rând persoanele si familiile evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de razboi. Lista stabilită de lege continuă cu revoluționari și luptători anticomuniști.

La Aiud, deși evacuați din case retrocedate, romii n-au mai ajuns în locuințe sociale. Cele 25 de familii au ajuns pe malul Mureșului, descărcați cu bagaje, dintr-o remorcă, înainte de venirea iernii.

Când am ajuns eu aici erau trei barăci. În 2010, eu m-am căsătorit cu soțul, m-a adus aici. Când au venit, i-au aruncat exact ca pe niște animale. I-au adus cu o remorcă, îmbarcați cu tot bagajul pe care-l aveau. Făceau focul cu cauciuc și beau apă din vale. În 2010 aveau niștă bărăci, din scânduri, prin care se vedea afară, era iarnă. Își băteau pe pereți niște lepedeie, niște covoare. Trebuia să nu-i arunce în halul ăsta, trebuia să fie evacuați justificat. Trebuiau să se gândească, îi scoatem pe oamenii ăștia, dar să-i ducem undeva, mai ales că aveau copii mici. Când au venit aici erau 2-3 cămăruțe rămase de la cazarma militară”, povestește soția unui relocat. Femeia împreună cu soțul ei și-au construit din salariile lor o căsuță. Spune că a fost de două ori la Primărie și a cerut reglementarea terenului. De fapt, așa cum prevede Legea urbanismului, oamenii vor să primească dreptul de folosință gratuită a terenurilor de sub casă, pentru a-și putea întabula locuințele și a construi noi dependințe. Există însă o piedică. Potrivit legii, orice persoană care construieşte un imobil, fără a deţine autorizaţie de construcţie, nu poate înscrie imobilul în cartea funciară, ceea ce duce la imposibilitatea recunoaşterii dreptului de proprietate. Fără dreptul de proprietate al imobilului, oamenii nu pot cere terenul de sub case. Este, așadar, un cerc vicios.

Și-au construit case din nimic, dar nu le pot întăbula deoarece oficial acestea nu există

Și-au construit case din nimic, dar nu le pot întăbula deoarece oficial acestea nu există

În România și la Aiud, în particular, legea nu ține cu oamenii săraci. Romii au fost aruncați pe malul unui râu, și-au construit din salarii mici și ajutoare sociale câte o baracă, apoi o căsuță. Acum nu pot fi proprietari pe locuințe deoarece nu și-au scos autorizații de construcție. Dincolo de costurile financiare, locuitorii nu ar fi putut obține autorizațiile de construcție . Asta deoarece legal nu erau proprietari pe teren și nu dețineau vreun drept de folosință asupra lui.

Administrația locală ar fi putut rezolva, o parte din probleme, cel puțin cea a terenurilor. Terenul din zona Poligon a fost preluat de autoritățile locale de la Ministerul Apărării Națioale prin Hotărârea de Guvern 116 din 26 ianuarie 2006. Deși au primit numere de casă și presupun că ar trebui să plătească impozit, oamenii din Poligon nu știu dacă există vreo decizie administrativă care să le confere dreptul de a folosi terenul pe care acum locuiesc. Sunt în provizorat și se tem de ce le poate aduce viitorul.

Primăria Aiud precizează că pentru zona Poligon nu au fost elaborate studii și nu sunt alocate fonduri pentru recunoașterea locuințelor de acolo.

La 66 de ani, bolnavă și pe drumuri. ”N-oi scăpa niciodată de sărăcie”, spune Georgeta V.

În 2017, autoritățile locale din Alba Iulia au evacuat forțat locuitorii din blocul social G2, denumit și ”Turturica”. Și aici, circa 150 de persoane, 60 de familii au ajuns pe drumuri. O parte a chiriașilor au au dormit în stațiile de autobuz, alții prin centrale termice dezafectate.  Georgeta V., alături de două din fetele ei, ambele bolnave, a dormit câteva zile acoperită cu pături și folii de plastic, în fața blocului evacuat. Apoi s-a mutat pe la neamuri. Câte 3 luni la Cluj, alte două la Alba Iulia, iar într-un final a ajuns la ginerele ei, la Aiud, în Poligon. A ajuns într-un alt loc în care casele și oamenii nu există oficial pentru autorități.

Cartea de identitate a femeii are vechea adresă, cea din Alba Iulia de unde a fost evacuată. Autoritățile din Aiud refuză să-i facă flotant. Nici casa ginerelui, în care locuiește acum, nu există în mod oficial. Medicul de familie al femeii a rămas la Alba. Dacă vrea rețete pentru fiicele ei, dintre care una cu epilepsie, femeia  merge 64 de kilometri cu autobuzul. Nu are nici ajutor social, deoarece pentru autoritățile locale din Aiud și Alba,  Georgeta V. e undeva în neant. Locuiește nicăieri.

A lucrat ca femeie de serviciu pentru blocurile din zona în care locuia la Alba Iulia. Cu veniturile sociale pentru handicapul fiicei, cu ajutorul social și munca zilnică se descurca la limită. În anul 2000 a fost diagnosticată cu TBC, o boală care a rămas în ziua de azi doar boala oamenilor săraci. Internată la sanatoriu, cu fiicele lăsate în grija vecinilor plătiți pentru asta, Georgeta V. a acumulat datorii la bloc. Reîntoarsă acasă după tratament și-a reluat munca și a început să-și plătească din datoriile la consum. Era aproape să ajungă la zi când Primăria Alba s-a decis să evacueze locatarii de la Turturica. Femeia n-a știut să se reprezinte în fața judecătorului care a constat doar existența unor restanțe la consum. A fost evacuată fără dreptul de a primi locuință socială de la Alba. La Aiud a fost amendată pentru că ar fi tăiat copaci. ”Adunam uscături de pe malul Mureșului, banii de lemne nu ne ajungeau. Apoi pentru amenzi au oprit ajutorul social al fetei. Ce credeți? Credeți că oi scăpa de sărăcie în viața asta?”, spune femeia, scăpând un zâmbet greu, obosit, la final.

Ineficiența autorităților. Facturi de sute de lei la energie, în locuințele sociale

În august 2017, autoritățile locale de la Aiud aveau să ajungă la o înțelegere cu Biserica Reformată. Eparhia Reformată din Ardeal obținuse retrocedarea imobilelor de strada Bethlen Gabor 4-7 ca urmare a prevederilor O.G. nr. 94/2000, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase. Biserica nu-și putea lua proprietățile în folosință deoarece acolo locuiau circa 70 de romi. Primăria nu avea locuințe sociale. Cele două instituții au făcut un acord.

Eparhia Reformată a propus să doneze 11 locuințe mobile de diverse dimensiuni, iar Primăria urma să se ocupe de evacuări. Cea mai mare baracă metalică urma să măsoare 28 de metri pătrați și era alocată unei familii de 6 persoane, adică în medie câte 5 metri de locuit, pentru o persoană. Consiliul Local Aiud a acceptat oferta, evacuările au fost făcute, iar locatarii au ajuns în containerele metalice amplasate pe strada Hotar.

Rodica T., de 38 de ani s-a născut în locuința de pe strada Bethelm Gabor. A fost evacuată alături de ceilalți chiriași. Locuința era închiriată pe părinți, așa că stătea împreună cu fratele ei. Femeia, care e singură cu patru copii, locuiește împreună cu nora sa și cu fratele ei care are la rândul lui alți trei copii. În total sunt 11 peroane într-un modul metalic de 18 metri pătrați. Beneficiază de un metru jumătate de persoană, spațiu de locuit.

Potrivit hotărârii Consiliului Local Aiud 211 din 21 august 2017, containerele de 6 x 3 metri ar fi trebuit să fie alocate unei familii de 3-4 persoane. Rodica T., nu știa ce prevede hotărârea Consiliului Local Aiud. La evacuare a fost întrebată dacă vrea să-l ia și pe fratele ei în spațiu. ”Cum am stat atâția ani împreună, doar nu era să-l arunc în drum cu trei copii”, spune femeia.

Explică cum a fost păcălită de autoritățile locale din Aiud. ”La evacuare am refuzat locuința deoarece e mică. Ne-au dat o locuință pe Transilvania. Cu câteva zile înainte să mă mut aici au venit (de la Primărie- nr) și m-a întrebat dacă accept. Le-am spus că trebuie să mă înțeleg cu fratele meu deoarece acolo trebuia să facem reparații serioase. Asta a fost într-o joi, apoi a venit vineri și am vorbit cu fratele meu. După trei zile m-am dus la Primărie să-mi dea cheia locuinței de pe Transilvaniei. M-au tot amânat, apoi au zis că am refuzat locuința. Nu e adevărat”, povestește Rodica T.

Hainele copiilor îngheață în șoproane, iarna

Hainele copiilor îngheață în șoproane, iarna

La capătul containerului în care locuiește și-a improvizat un șopron în care are un dulap. Acolo păstrează hainele celor șapte copii școlari. Coșmarul începe iarna. Se trezește la șase dimineața, ia hainele înghețate ale copiilor și le pune la dezghețat lângă reșoul electric. Ritualul dezghețării hainelor are loc zi de zi, în perioada școlii. În camera de dormit sunt două paturi. Ca să încapă, cei șapte copii dorm de-a latul patului.

Modulele metalice de pe strada Hotar, care de fapt sunt considerate de autorități drept locuințe de necesitate, sunt un coșmar modern de locuit. Vara, înăuntru, temperaturile ajung la 60 de grade, iar iarna căldura dispare din interior în mai puțin de o oră. Chiriașilor li s-a spus în mod expres să nu-și instaleze sobe deoarece ar distruge ”locuințele sociale”. Să nu dormi în frig iarna, în casă, e o chestiune de supraviețuire, așa că oamenii și-au lăsat reșourile electrice pornite. Chiriașii de acolo spun că au ajuns la restanțe de peste 1100 de lei din cauza facturilor din iarnă.

Primarul Municipiului Aiud, Oana Badea spune că autoritățile locale nu pot compensa facturile neplătite ale chiriașilor și precizează că aceștia trebuie să-și achite datoriile altfel vor ajunge în drum. Edilul nu recunoaște că autoritățile ar avea vreo vină pentru că a dispus mutarea unor persoane cu venituri mici în locuințe inadecvate, în care costurile de întreținere depășesc câteva sute de lei.

Acum mai bine de 10 ani, municipiul Aiud demara construirea unor locuințe sociale în strada Hotar, program finanțat prin Programul de construcţii de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari, derulat conform prevederilor O.U.G. nr.74/2007.

În septembrie 2009, municipalitatea numea o comisie de evaluare a stadiului lucrărilor. În iulie 2011, a urmat înființarea unei noi comisii, cu același scop. În iulie 2015, autoritățile refăceau devizul de lucrări și constatau, printr-o hotărâre a Consiliului local, că mai ai de executat lucrări de 4.6 miloane de lei.

În 2016 au înființat o nouă comisie de evaluare, după alegerile locale. Au reactualizat devizul din nou, la valoarea de 4,3 milioane de lei din care 3,8 milioane de lei reprezintă construcții și montaj.

În decembrie 2018, mai erau de executat lucrări de 2.79 milioane de lei, iar în iunie 2019 era semnat un nou contract de lucrări. Autorităților locale de la Aiud le-a trebuit un deceniu pentru a realiza jumătate dintr-un proiect de construire a locuințelor sociale.

Potrivit devizului din 2016, ultimul prezentat pe site-ul instituției, mai erau de construit nouă locuințe sociale duble.

Proiectul demarat acum 10 ani nu rezolvă problemele locuințelor sociale de la Aiud. Cu toate acestea, autoritățile locale nu au aplicat pentru finanțarea de locuințe sociale, deși acest lucru era posibil.

Programul Operațional Regional 2014-2020 care oferă finanțări europene prevede și posibilitatea de construire a locuințelor sociale. Axa 13.1 a POR are o componentă secundară prin care se finanța atât construirea de noi locuințe, cât și reabilitarea, inclusiv prin schimbarea de destinație a altor spații.

Data limită a depunerii de proiecte la Agenția de Dezvoltare Centru pentru axa 13.1 a fost 1 octombrie 2018, adică la un an după ce Primăria Aiud i-a mutat pe romi în containerele metalice. ADR Centru a confirmat că Primăria Aiud nu a semnat niciun contract pe Axa 13.1.

Un exemplu diferit este orasul Ocna Mureș, situat la câțiva kilometri de Aiud. ”Am accesat un proiect pe axa 13.1, Îmbunătățirea calității vieții populației în orasul Ocna Mureș și da, am inclus în cererea de finanțare și componenta de locuințe sociale. Se vor contrui două blocuri de locuințe sociale în oraș”, a explicat Vasile Potinteu, șef de birou în cadrul Primăriei Ocna Mureș. Valoarea proiectului din orașul vecin Aiudului este de 17,02 milioane lei.

Lipsa banilor și ineficiența autorităților adâncesc sărăcia romilor

Municipiul Aiud se confruntă cu aceeași problemă a orașelor mici ale României, o subfinanțare a bugetului local, în special a veniturilor proprii, dependența de finanțările guvernamentale, cel mai adesea condiționate politic și un aparat birocratic sufocant.

Municipalitea nu are fonduri suficiente, concluzionează primarul Oana Badea

Municipalitea nu are fonduri suficiente, concluzionează primarul Oana Badea

Veniturile totale ale bugetului local sunt de circa 37,1 milioane de lei, din care 26,1 milioane de lei sunt alocate secțiunii de funcționare și doar 11,3 miloane de lei sunt alocate secțiunii de dezvoltare, adică aceea de noi investiții. Execuția bugetară pe 2018 arată alocarea a circa 2,8 milioane de lei pentru secțiunea de dezvoltare, adică pentru noi investiții. Practic mai putin de 10% din bugetul orașului s-a cheltuit cu investiții publice noi. Circa 90% din buget se cheltuie pentru funcționarea administrației și a serviciilor publice locale.

Apararul bugetar este sufocant. Circa 12,7 milioane reprezintă cheltuieli salariale. Pe hârtie, toate investițiile publice noi din Aiud costă cât salariile administrației locale.

La toate capitolele bugetare, circa 80-90% din costurile curente sunt cu salarii ori cheltuieli de personal, iar alte sume importante de bani se pierd prin capitole de ”alte cheltuieli”.

Primarul Oana Badea vorbește despre ”strategii graduale” și spune că administrația locală poate investi doar în funcție de resursele de care dispune. Oana Badea a preluat administrația locală în 2016 și explică că o mare parte a problemelor sociale din oraș sunt moștenite de la fosta administrație locală.

Primarul Aiudului spune că autoritățile guvernamentale de la București nu asigură o finanțare potrivită pentru orașele mici.

Situația romilor de la Aiud nu e o problemă ce poate fi rezolvată în totalitate din fondurile bugetului local. Pe de altă parte nici autoritățile locale nu au niște politici sociale coerente. Orașul nu are o cantină socială, centrul de igienă este amplasat la circa 5-6 km de comunitățile sărace, iar proiectul de locuințe sociale e nefinalizat după un deceniu de la debut. În plus, o parte din aceste disfuncționalități ar fi putut fi corectate prin axele de finanțare destinată regenerării orașelor mici și mijlocii, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

În Poligon unde locuiesc circa 70-90 de oameni există o singură cișmea cu apă, un singur abonat la energia electrică, ce-și împrumută vecinii cu curent, nu există gaz metan, iar oamenii ard cauciucuri în sobe și se spală în Mureș.

La 10 ani de la evacuarea forțată a romilor, pe o tarla, pe malul râului, administrația locală nu a găsit soluții. Cartierul ”Poligon-Hotar” de la Aiud a rămas și azi coșmarul perfect al locului în care ai putea vreodată să locuiești.

Citește și  Povestea unui eșec administrativ la Alba Iulia. Cazul ”Turturica” sau cum un oraș se poate comporta ca un ”stat captiv”

Documentarea pentru acest articol a fost sprijinită de Fundația Centrul de Resurse Juridice (CRJ), făcând parte dintr-un proiect ce analizează situația locuirii romilor și standardele de responsabilitate și răspundere publică. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod necesar poziția CRJ. Întreaga răspundere pentru articol, inclusiv din perspectiva acurateței și coerenței informației aparține în exclusivitate autorului articolului și instituției media ce publică sau preia articolul.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.