Au schimbat categoria de pădure de capul lor. Primăria Turda ignoră Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor în caz de calamități

Au schimbat categoria de pădure de capul lor. Primăria Turda ignoră Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor în caz de calamități by noiembrie 6, 2019 0 comments

Autoritățile locale de la Turda au schimbat în mod abuziv categoria silvică a terenurilor forestiere, din pădure de protecție în pădure-parc, inclusiv în zona care e inventariată cu risc I și II pentru alunecărilede teren.

Schimbarea categoriei din pădure de protecție în ”pădure-parc” a fost propusă de serviciul urbanism în ciuda atenționărilor din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor elaborat de compartimentul pentru Situații de Urgență din Primăria Turda.

Monitorizarea evolutiei alunecarii de teren in perioada 2000 –2016 a pus in evidenta deplasari semnificative a corpului de alunecare , aspect care confirma faptul ca alunecarea este activa, vizibila (….) În aceste zone s-au măsurat deplasări de până la 1,5 m pe direcţia alunecării, iar înălţimea taluzului format are valori de 0,8-1 m. Suprafaţa de alunecare se află la adâncimi variabile cuprinse între 1 şi 3 m”.  Astfel este descrisă zona Durgău-Agriculturii, unde Primăria Turda a decis unilateral schimbarea categoriei din ”pădure de protecție” în pădure de agrement. De fapt autoritățile locale ar trebui să desfășoare acolo, potrivit aceluiași Plan de Analiză, activități sistematice de regenerare silvică, pentru a limita eroziunea solului și alunecările de teren.

Diferența dintre pădurea de protecție și pădurea de agrement constă în principal în stabilirea densității optime a suprafeței forestiere. ” Pădurile-parc nu sunt de fapt biocenoze de tip forestier ci niște suprafeţe în care peisajele horticole alternează cu cele forestiere; În aceste cazuri vorbim despre situații în care intervențiile sunt mutate din cadrul preocupărilor curente ale silvicultorilor în competența arhitectului peisagist ori horticultorului. Nu mai vorbim despre aceleași principii și mecanisme de intervenție”, explică un silvicultor consultat de InfoAries.ro.

Un alt specialist spune că diferențele dintre pădurea de protecție și pădurea parc constă în special în densitatea optimă a ecosistemului silvic. O pădure de protecție are o consistență/densitate mai mare decât o pădure parc, astfel că generic vorbind acestea sunt oarecum antagonice.

În 27 iunie 2019, Consiliul Local decidea la inițiativa primarului Cristian Matei ”aprobarea unui Addendum la amenajamentul silvic pentru terenul în suprafaţă de 41.06 ha din pădure cu rol de protecţie, în pădure-parc”.

De fapt, în 27 iunie nu exista niciun Addendum și nici un fel de documentație silvică. Abia la ultima rectificare de buget, din luna octombrie, s-au aprobat sumele pentru întocmirea documentației

Inexistența documentației silvice nu a fost un impediment pentru administrația lui Cristian Matei. Au schimbat categoria de pădure de capul lor și fără să existe o documentație, iar asta exact pe o zonă cu risc de alunecări de teren. Schimbarea categoriei silvice se referă inclusiv la zona Salinei Turda: ”O altă parte a zonelor împădurite fac legătura și constituie o parte a peisajului deosebit din zona Salinei Turda și a sistemului de încăperi saline….”,

Zona Durgău figurează pe hărțile de risc ca zonă cu alunecări de teren dar acest fapt nu mai apare și în hotărârea de Consiliu Local din iunie.

Practic, de la Lacul Tarzan, până la strada Agriculturii toate terenurile silvice au fost transformate din ”pădure cu rol de protecție” în pădure de agrement.

În zonele amintite nu există o pădure propriu-zisă- și asta e cunoscut de fiecare turdean- ci doar arborete și vegetație forestieră. Administrația locală ar fi trebuit să asigure de-a lungul anilor lucrări de creștere a consistenței silvice mai ales că vorbim despre zonele cu alunecări de teren .

Acest lucru s-a întâmplat o singură dată în mod programat, după alunecările de teren de pe str.Agriculturii. În martie 2015, primarul Tudor Ștefănie a anunțat lucrări silvice de reîmpădurire pe coasta dealului de la Durgău. Eforturile administrației locale au fost de foarte scurtă durată.

Serviciul Urbanism a neglijat prevederile din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor

Compartimentul pentru Situații de Urgență din Primăria Turda a elaborat Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor, un document care descrie toate riscurile privind catastrofele naturale la nivelul municipiului. Documentul a fost aprobat pentru prima dată de Consiliul Local în 2007. Anual documentul e revizuit.

Versiunea din 2019 descrie riscul alunecărilor de teren în zona versantului ”Dealul Viilor situată la nord de construcţiile de locuit de pe str. Petru Maior cu rupturi cauzate de torenţi şi fenomene de şiroire. Zona versanţilor în coastă de pe Valea Sărată şi Valea Calda cu alunecări deteren în perimetrul lacurilor sărate şi Valea Caldă datorate existenţei masivului de sare aproape de suprafaţă, sunt în atenţie trei perimetre afectate de mişcări geodinamice ”. Se constată deasemenea ”aluncări pe versantul cu expunere S-Vestică a dealului Alasmal, la intersecţia străzilor: Vânători , Călăraşi , Dorobanţi şi Agriculturii unde s-au constatat alunecări pe o suprafaţă de aprox. 500 mp , frontul de dispunere este situat în zona curbei de nivel de cotă de 380 m, în apropiera imobilului de pe str. Vânători nr.8, zonă taluzată prin lucrările efectuate , şi pe o suprafaţă de alunecare de 170 mp, paralel cu conducta de gaz la sud demobilul de la nr.40 de pe str. Călăraşi”.

Deasemenea planul de analiză constată: ” alunecări pe versantul cu expunere N-Estică a dealului Alasmal, zona dealului Durgău. Dar și alunecări de teren în dreptul imobilelor cu nr.35,37,39 de pe str.Agriculturii pe o suprafaţă de 400 mp, care a afectat drumul DC 69 Turda – Ploscoş ,pe care nu se mai poate circula”.

În ciuda descrierilor exacte din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor din Municipiul Turda, administrația locală a decis transformarea pădurii de protecție în ”pădure-parc” pentru toate suprafețele, fără a ține cont riscuri.

Diferențele dintre cele două categorii de pădure stau în lucrările silvice ce trebuie efectuate. Potrivit specialiștilor cele două categorii de pădure sunt oarecum antagonice deoarece pădurea de protecție presupune o densitate mai mare iar pădurea parc are o densitate mai mică.

Ca să fixezi bine solul ai nevoie de o densitate mai mare. Ca să faci activități de recreere ai nevoie de o densitate mai mică. Cele două – agrementul și densitatea optimă pentru fixarea terenului nu se exclud, doar că trebuie bine gândite, spun silvicultorii consultați de InfoAries.ro

Înființarea unei păduri-parc e benefică dacă modificările sunt bine reglementate

Silvicultorii spun că în general înființarea unei păduri-parc e benefică pentru orașe. Sunt astfel de exemple, precum cel al pădurii-parc de la Stuttgart sau Pădurea Brădet de la Zalău. Locuitorii Turzii au doar de câștigat deoarece în pădurile parc sunt permise activități de agrement. ”Și o pădure parc poate îndeplini funcțiuni de protecție a solului. Se stabilește o densitate optimă mai mare. Consiliul Local Turda nu poate aproba singur schimbarea categoriei de folosință a pădurii. Acest lucru se aprobă prin ordin de ministru. Sunt trei ”site” profesionale la nivelul autorităților silvice și de mediu iar situația e cu atât mai complexă cu cât vorbim de o arie protejată. Eu nu m-aș teme că zona nu va fi bine reglementată”, mai explică sursa InfoAries.ro

De reținut:

Consiliul Local Turda la cererea primarului Cristian Matei a hotărât în mod ilegal schimbarea de destinție a 42 de hectare, din pădure cu rol de protecție în pădure- parc.

La data pronunțării hotărârii nu exista documentația silvică- Addendum-ul, banii pentru elaborarea acesteia au fost aprobați doar în octombrie. 

S-a renunțat la pădurea de protecție  inclusiv pentru zonele cu alunecări de teren, în ciuda descrierilor detaliate din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor. 

Pădurea de protecție are consistență/densitate mai mare decât o pădure-parc așadar fixează mai bine solul.

Pădurea- parc poate îndeplini rolul de protecție a solului dar specialiștii trebuie să se pronunțe cu privire la consistența/densitatea optimă.

Pădurile- parc care sunt păduri de agrement sunt benefice pentru orașe: exemplu pădurea Brădet de la Zalău sau pădurea de lângă Bonținda. Pădurile parc trebuie însă bine reglementate.

 

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.