Asocierile păguboase ale Turzii. Paradisul numirilor politice

Asocierile păguboase ale Turzii. Paradisul numirilor politice by aprilie 12, 2017 0 comments

Municipiul Turda dar și Câmpia Turzii au intrat, în ultimii 20 de ani în asocieri cu Consiliul Județean pentru a înființa diverse societăți comerciale sau organisme publice.

Inițial, asocierile Turzii cu Consiliul Județean au fost acceptate cu bună-credință. Mai apoi, s-a dat curs solicitărilor șefilor de partid de la județ. În final asocierile au fost acceptate de către lideriii locali din Turda, după ce aceștia au descoperit că le aduc câștiguri lor  sau colegilor de partid.

Asocierile sunt, în mare parte inutile ori uneori chiar păguboase pentru Turda. Cei care au de câștigat în mod direct sunt politicienii și partidele care își numesc militanții fideli în conducerile acestor organisme publice.

În timp ce Consiliul Județean Cluj desconsideră Turda și alocă anual sume insuficiente de bani, politicienii locali continuă să păstreze asocierile inutile dintre oraș și forul deliberativ județean.

Elanul asocierilor municipiului Turda cu Consiliul Județean și alte autorități administrativ-teritoriale din județ a început în perioada 2003-2004.

În 1994, Consiliul European decidea la Essen să extindă principalul instrument financiar de pre-aderare,  fondurile Phare,  pentru alte 10 state central și est-europene, printre care și România. Uniunea Europeană era interesată să încurajeze dezvoltarea regională și acorda finanțări preponderent unor beneficiari care acceptau să se asocieze local, zonal sau regional.

UE încerca să îi învețe pe români să lucreze în echipă, cu profesionalism și seriozitate,  prin asocieri în baza unor interese comune.

În 2003, Consiliul Județean Cluj se asocia cu municipiile din județ pentru a crea Centrul de legume-fructe Agro Transilvania, investiție inițial finanțată printr-un program PHARE. Centrul, stabilit la Dezmir, în proximitatea Aeroportului și a drumului spre Bistrița și Mures urma să ofere spații de depozitare pentru legumicultori și să asigure consultanță de marketing pentru aceștia. Inițial, la demararea proiectului centrul avea o organigramă cu 4 angajați. Turda avea să intre în această asociere și deține și astăzi 8% din acțiunile acestei societăți cu capital public.

Pentru a înțelege cât de importantă e această societate pe acțiuni pentru Turda vă puteți gândi câți legumicultori turdeni cunoașteți care și-ar duce cartofii la Dezmir.

piata-agro-cluj-599x351

Agro Transilvania, centrul pentru legumicultori unde Turda are 8 % din acțiuni

În mai 2004, Consilul Județean Cluj cu sprijinul PSD o numea pe Ana Gavrea director al Centrului Agro Transilvania Cluj cu un salariu echivalentul a 2300 de lei de astăzi. După doar un an, în februarie 2005 Consiliul Județean Cluj îi aprobă directorului un nou salariu 2500 de lei plus 25% spor de vechime. După doar trei luni, Ana Gavrea susținută inițial de PSD este schimbată cu Gheorghe Stetca. În 2004, societatea cu capital public avea venituri provenite exclusiv din transferuri bugetare (bani de la Consiliul Județean) de circa 8,4 miliarde de lei.

Trei ani mai târziu, politicienii din Consiliul Județean se certau pe tema Agro Transilvania. Societatea începuse să funcționeze cu adevărat doar din primăva acelui an, nu reușise să scoată profit și cerea 734.000 de lei în plus de la Consiliul Județean.

Șerban Grațian și PSD îi acuzau pe liberalii lui Marius Nicoară și pe directorul Gheorghe Stetca de incompentență. Liberalii le reproșau PSD-iștilor că Ana Gavrea vrea capul directorului lor.

Așadar, fosta conducere PSD-ită a județului a fost aceea care a inițiat numirea unor directori cu salarii de milioane la o societatece nu producea nimic, a crescut de-a lungul timpului organigrama și a făcut angajări. Procedura a fost preluată și extinsă cu succes de politicienii din Alianța DA (liberali și PD-iști) odată cu 2004.  În final cele două tabere aveau  să se acuze una reciproc  cu privire la găurile bugetare create pe parcurs.

Turda și politicienii săi au girat această afacere ani de zile. Inițial au cheltuit câteva zeci de mii de lei pentru a contribui la capitalul social al nou înființatei societăți. Ulterior Consiliul Local Turda a susținut diverse numiri politice în Consiliul de Administrație.

Printre cei care au ajuns să conducă firma pentru legumicultori s-au numărat un vînzător de autoturisme și piese auto, o fostă șefă de cabinet a deputatului Daniel Buda, specializată în comunicare politică, un geograf angajat la UDMR, o casieriță.

Printre aceștia îl regăsim și pe fostul consilier local din Turda, Radu Panait. Din 2014, membrii Consiliului de Administrație de la Agro Transilvania, niciodată mai puțini de 7 , primeau o indemnizație de 900 de lei plus un premiu de 8% din profitul societății.

Un astfel de trimis politic câștigă dintr-un Consiliu de Administrație circa 1300 de lei lunar- indemnizație plus bonusuri. Directorul de la Agro Transilvania avea un salariu echivalent cu cel al vicepreședintelui Consiliului Județean și primea un bonus similar. Întâmplător, directorul numit în 2012, Mihai Roman era și vicepreședinte PSD Gherla.

De regulă favoriții partidelor prind câte două numiri. Astfel, două CA-uri și un post de consilier local, spre exemplu, asigură un venit lunar de minimum 3000 de lei. Adaugați și un job la o altă companie de stat și veți înțelege că, de la venituri de 4000-6000 de lei, politica locală începe să devină atractivă pentru orice membru de partid.

Un exemplu în acest sens e fostul administrator public de la Câmpia Turzii, Petre Pop, fost președinte PSD Câmpia Turzii. Acesta avea în 2014-2015 venituri lunare medii de 4500 de lei, dobândite indirect din legătura sa cu politica (anual cca 100.000 de lei – Consiliul de Administrație Compania de Apă, 30000 de lei-Consiliul de Administrație Regia de Drumuri Județene și cca 40500 salariul de administrator public al Primăriei Câmpia Turzii).

Consilierii locali de la Turda spun că există un avantaj al faptului că Turda e asociată la Agro Transilvania. ”Locuitorii din Turda care vor să folosească spațiile de depozitare pentru legume de la Agro Transilvania o pot face la un preț mai mic”, spune consilierul local Paul Năstate, cel care este și reprezentantul orașului în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea menționată. Întrebarea e câți legumicultori are totuși municipiul Turda.

Tetarom, parcul industrial de la Cluj unde Turda are 0,0014% acțiuni

parcul-industrial-tetarom-1

Trimișii Turzii primesc 900 de lei lunar de la Tetarom pentru deciziile luate în baza a 0,0014% din acțiuni.

Privit de departe, Consiliul de Administrație de la Tetarom pare să fie un fel de pension al politicenilor clujeni. Pe scaunele de administratori ai celui mai mare parc industrial din județ au stat Remus Lăpușan (fost președinte PSD Cluj), deputații Daniel Buda, Gustica-Steluţa Cătăniciu şi Elena-Ramona Ceuşan (PDL-PNL) dar și Cristian Matei, actualul primar al Turzii.

Printre persoanele numite în CA-ul de la Tetarom regăsim președinți de partide, angajații unor senatori și deputați, consilieri locali și nevestele lor.

În noiembrie 2001 se înfiinţează societatea TETAROM S.A., cu obiectul principal de activitate administrarea Parcurilor Industriale, având următorii acţionari: Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Local Câmpia Turzii, Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Local Dej, Consiliul Local Gherla, Consiliul Local Huedin, Consiliul Local Turda. Ulterior la majorări succesive de capital, administrația locală din Turda nu a mai participat. Nu prea avea totuși logică să susții un parc industrial lângă Cluj, în detrimentul investițiilor în orașu tău. În final, Turda a ajus să dețină 0,0014% din acțiunile Tetarom. Administrația locală a ales totuși să păstreze asocierea, deși practic aceasta e inutilă.

În decembrie 2012, Consiliul Local Turda aproba printre altele și numirea lui Cristian Matei ca membru în Consiliul de Administrație al Tetarom. Remunerația lunară era de 900 de lei. Cristian Matei avea să demisioneze în vara anului 2013 iar în locul său era numită Dorina Matei . În martie 2016, Consiliul Local Turda aproba numirea lui Marian Adrian Călin în Consiliul de Administrație, în urma demisiei Dorinei Matei. Marian Adrian Călin (PNL) înlocuia prezența PSD în Consiliul de Administrație de la Tetarom. Se stricase între timp USL, alianța dintre PNL și PSD.

Vă imaginați deciziile strategice pe care Turda și reprezentanții săi le pot lua la Tetarom având 21 acţiuni, respectiv 0,0014% din capitalul social al societății. Asocierea dintre Turda și Consiliul Județean este totuși păstrată: pe rând, ca la o adevărată rotire a cadrelor, acolo pot fi trimiși soldații credincioși ai partidului ori după caz, nevestele lor.

Eco-Metropolitan, eșecul politic pentru care turdenii scot bani din buzunar

Primarul Cristian Matei a vorbit astăzi la Realitatea FM, printre altele, și despre despre taxa de salubritate aplicată turdenilor. ”Ceea ce este prost este că ducem gunoaiele la Odorheiul Secuiesc. Acolo este cea mai apropiată rampă cu care am putut face contract. Nu e normal. Cam 6 lei se plăteau înainte de persoană iar acum a ajuns pe la 9 lei”, a explicat primarul.

Că nu e normal să duci gunoiul menajer de la Turda la Odorheiul Secuiesc, e de la sine înțeles. Ce uită să spună politicienii din PD-PNL și PSD e faptul că situația li se datorează în totalitate.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Eco-Metropolitan Cluj s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor din județul Cluj.

Asociația, din care fac parte toate localitățile din județ, are drept scop reglementarea funcționării serviciului de utilitate publică pentru salubrizarea județului  dar este responsabilă și de realizarea proiectului “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Cluj.”

În anul 2010, la înființare, reprezentantul Turzii era primarul Tudor Ștefănie. Președinții acestei asociații au fost numiți, pe rând toți președinții Consiliului Județean Cluj iar ca ajutoare alți primari din județ. ADI Ecometropolitan a fost  împuternicită să semneze pentru finanțarea proiectului de management integrat al deșeurilor, proiect stopat acum 3 ani si reluat doar în vara anului trecut.

Turda a avut mereu un reprezentant în această asociație de dezvoltare. La început a fost primarul, apoi când lucrurile au început să se complice au fost trimiși consilierii locali turdeni.

Turda plătește și astăzi către această asociație cotizații anuale. În 2012 aceasta era stabilită la

8505 lei, în 2015 la valoarea cotizație era de 13856 e lei iar în 2016 cotizația aprobată de Consiliul Local Turda a fost de 14447 lei.

Veți spune că nu e o sumă mare. Dacă însă te gândești că ADI Eco-Metropolitan e instituția din cauza căreia turdenii au ajuns să plătescă transportul gunoiului la Odorheiul Secuiesc, lucrurile se schimbă.

Acum mai bine de un deceniu, odată cu instituirea fondurilor PHARE, SAPARD și ISPA, Uniunea Europeană era interesată să încurajeze dezvoltarea regională, proiectele rezultate din asocieri dar și seriozitatea și profesionalismul în cadrul serviciilor publice.

Aceast articol reflectă criteriul după care se fac numirile în structurile de conducere ale societăților cu capital public din Cluj. Puteți aprecia în ce măsură eforturile Uniunii Europene au și reușit.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.