Asociația T9 îi cere primarului să supună bugetul orașului dezbaterii publice

Asociația T9 îi cere primarului să supună bugetul orașului dezbaterii publice by ianuarie 25, 2016 0 comments

Conflictul dintre legislația privind transparența decizională și legislația fiscală îi pune pe primarii din România să încalce legea. Au de ales între a încălca legislația fiscală, cu consecințe mai serioase, financiare pentru orașele pe care le conduc sau legislația privind transparența, cu consecințe personale de imagine dar și electorale. Motivul principal e cauzat de  prevederi legale controversate și de birocrație. Bugetele locale trebuie votate în 45 de zile de la publicarea bugetului de stat, dar doar după ce au stat în dezbatere 15 zile iar persoanele interesate le-au putut contesta timp de alte cinci zile.

Asociația T9 din Turda ce funcționează ca un grup civic ce și-a propus să supravegheze activitatea administrației locale i-a cerut primarului Turzii, Tudor Ștefănie să respecte în totalitate prevederile Legii 52 privind transparența decizională.

Primarului și administrației publice din Turda li se reprosează că au propus un proiect de buget pe doar trei file, fără ca acesta să fie publicat pe subcapitole și cu note de fundamentare și că proiectul de act normativ nu a fost supus dezbaterii publice, așa cum prevede legea transparenței decizionale.

Ați finalizat o propunere de buget al Municipiului Turda pe 15 ianuarie 2016 si ați publicat-o pe site-ul Primăriei pe 19 ianuarie 2016. Am constatat că propunerea de buget pe care ați publicat-o este incompletă și nu respectă prevederile legale. Vă solicităm să republicați proiectul de buget, așa cum prevede Legea 52/2003 și să respectați normele legale in vigoare.

După ce aceste prevederi legale vor fi respectate, vă vom solicita organizarea unei dezbateri publice, așa cum prevede Legea transparenței decizionale din Administrația Publică.Nu există loc de interpretări, legea vă obligă la transparența decizională, trebuie sa o respectați”, se arată în comunicatul asociației T9. În comunicatul de presă se amintește exemplul municipiului Cluj Napoca ce a procedat transparent în fundamentarea bugetului.

Acest an nu este primul în care administrația publică locală din Turda nu supune dezbaterii publice bugetul orașului. În 2014,  bugetul orașului a fost votat tot pe fugă.

Procedurile fiscale se suprapun cu  legislația  privind transparența

Vina privind nerespectarea legii transparenței decizionale nu este însă în totalitate a  administrației locale ci este în parte și o consecință a prevederilor legale complicate și a birocrației Guvernului.

Articolul 39 al Legii 273 din 2006 privind finanțele publice locale precizează că bugetele locale se votează în maximum 45 de zile de la publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial. Aceeași lege stabilește și termenele de circa 10-15 zile în care autoritățile centrale și județene ar trebui să comunice autorităților locale datele despre ce sume dispun ca să își elaboreze bugetul anual.

Bugetele locale au trei surse principale de venituri, prima, taxele locale, sunt administrate direct de catre primarie prin directiile de taxe si impozite și constituie în general, mai ales în zonele urbane ,mai puțin de jumatate din bugetul local. La Turda acestea sunt circa 30% din totalul bugetului.

Celelalte două surse sunt cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit, astfel, toți angajații unor firme înscrise într-o anumită localitate, varsă indirect, prin Ministerul de Finanțe, o parte din impozit către comunitate, în bugetele locale. La fel se întâmplă și cu și cu firmele ce activează în localitate prin TVA.

Din aceasta cauză, nici o primarie nu își poate construi bugetul, până când nu primește cotele defalcate de la Ministerul de Finanțe.

Legea spune că până la votarea noului buget, Primăriile și deci și orașul, funcționează pe bugetul anului anterior, la un nivel de 1/12 cheltuieli lunare față de anul trecut. Până la votarea noului buget, Primăriile nu pot angaja niciun alt nou proiect.

În mod normal, de la publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial, durează teoretic aproximativ 10-15 zile lucrătoare ca Ministerul de Finanțe și direcțiile județene să trimită sumele defalcate din cote către primării. Doar in momentul acela se poate construi efectiv bugetul, deoarece doar atunci primăriile știu de câți bani dispun. Dupa aceasta, primariile trebuie sa pună proiectul de buget minim 15 zile în dezbatere publica, să acorde încă 5 zile pentru contestații și doar după aceea Consiliile locale pot să voteze propunerea bugetară.

Dacă bugetul local nu e adoptat în termenul de 45 de zile, Direcțiile Județene ale Finanțelor Publice suspendă cotele de venituri.

În practica curentă, autoritățile centrale nu trimit niciodată la timp datele  cu sumele din venituri și sumele repartizate proiectelor de investiții și nu respectă decât arareori termenul de 10-15 zile. Conducerile Primăriilor nu pot fundamenta bugetul decât foarte târziu. Pentru a nu depăși termenul de 45 de zile impus de lege pentru votarea bugetelor locale, primarii preferă să sacrifice dezbaterile publice și transparența decât să încalce prevederile legilor fiscale.

E adevărat însă, nimeni nu știe ce s-ar întâmpla dacă primarii ar prefera să respecte principiile transpareței încălcând prevederile fiscale, deoarece până acum edilii și autoritățile locale au preferat să treacă cu vederea dezbtarile publice pentru a respecta regulile finanțiștilor din aparatul de stat.

Nu exista comentarii

Incepe conversatia

Nu exista comentarii!

Fii primul care incepe conversatia.

Your data will be safe!Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.